Istorie

      În feudalism justitia a fost exercitata în Tara Româneasca si Moldova de catre domn, sfatul domnesc (din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si departamentele); anumiti dregatori centrali sau locali, în cadrul functiilor lor sau prin delegatie data de catre domnitor; anumite organe de conducere a orasului; de breasla oraseneasca (justitia oraseneasca); stapânul feudal (laic sau ecleziastic), în ceea ce priveste oamenii de sub puterea lui; megiesii sau oamenii buni si batrâni (justitia obstii libere); clericii (justitia ecleziastica); precum si judecata de catre biserica (fara eliminarea riguroasa a judecatii domnesti) a pricinilor civile si penale între civili, daca aveau o anumita legatura cu dogmele sau canoanele bisericii, cu vadita tendinta de largire, împotriva tendintei contrare a multor boieri si agenti domnesti.       În Evul Mediu, autoritatea lucrului judecat era inexistenta, o pricina solutionata definitiv putâ...

     Ion Antonescu - care nu numai că nu avea un partid propriu, dar nici măcar nu făcuse parte din vreo grupare politică - în momentul declanşării crizei guvernamentale din ianuarie 1941 a mizat pe acceptul PNL şi PNŢ pentru a forma un guvern de uniune naţională. Refuzul liberalilor şi ţărăniştilor de a accepta, într-un fel sau altul, un compromis politic, i-a facilitat lui Antonescu recurgerea la ceea ce el a denumit ultima carte politică pe care o joacă un stat , adică constituirea unui guvern alcătuit, în cea mai mare parte, din militari şi tehnocraţi.       Statistic, din cei 25 de membri ai cabinetului, 16 erau militari, restul de 9 erau profesori universitari şi tehnicieni civili. Guvernul ce am constituit – declara Antonescu – are scopul de a asigura ordinea şi a restabili mersul normal al administraţiei. Ţara are nevoie de linişte şi muncă. Activitatea administrativă trebuie să-şi reia fără întârziere rosturile sale fireşti, im...

    Începând din august 1944, politica externă a României este axată pe trei aspect dominante: semnarea Convenţiei de Armistiţiu, continuarea războiului în noua sa fază, îndreptat împotriva Germaniei naziste şi participarea la tratativele şi, apoi, la semnarea Tratatului de Pace de la Paris.      Axa acestor două documente vitale este reprezentată de actul ieşirii României din războiul împotriva Uniunii Sovietice, precum şi contribuţia acesteia la înfrângerea Germaniei, fenomene care nu-şi găsesc reflectarea nici în armistiţiu și nici în stipulaţiile tratatului de pace, întrucât ambele documente refuză României statutul de cobeligerantă şi o tratează ca pe o ţară învinsă.      Odată cu încetarea ostilităţilor contra Uniunii Sovietice şi aliaţilor acesteia fără nici un fel de înţelegere sau condiţie prealabilă, semnarea unei convenţii de armistiţiu se impunea,   ca o urgenţă maximă. Bazându-se pe îndelungatele tratative de ...

     Constitutia din anul 1938 a fost conceputa în cadrul unui cerc de fideli ai regelui Carol al-II-lea: Istrate Micescu-jurist de substanta, desemnat de catre suveran ministru al codificarii, Constantin Argetoianu, Armand Calinescu, Gheorghe Tatarescu, Mircea Cancicov.       Constitutia din 1938, cuprindea, în esenta, o teorie originala a separatiei puterilor, în sensul ca legislativul si executivul ar fi fost încredintate regelui, care le exercita pe cea dintâi prin reprezentatiunea nationala (Senat si Adunarea Deputatilor), iar pe cea de-a doua prin guvernare. Înlocuind principiile regimului parlamentar reprezentativ simplu al separatiei puterilor cu acela al concentrarii lor în persoana regelui si substituind declaratia drepturilor si libertatilor cetatenesti cu statutul profesional al cetatenilor, Constitutia din 1938 a promovat si consacrat un nou scenariu propagandistic privind ordinea sociala si de stat, axat pe conceptele de c...

     Pe fundalul unor acute provocări interne dirijate împotriva forţelor democratice şi în condiţiile abţinerii de la orice intervenţie mai fermă în apărarea intereselor României de către Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică a trecut, în februarie 1945, la asaltul decisiv spre încercarea de impunere a unui guvern care să-i slujească interesele.      Sub pretextul îngrijorării faţă de situaţia din România, unde forţe reacţionare se dedau la acte de violenţă, precum şi la sabotaje împotriva armatei sovietice, soseşte în România, la 26 februarie 1945, Andrei Ianuarevici Vîşinski, primul locţiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Externe al URSS. În prima audienţă de la Palat, din 27 februarie, acesta a cerut în mod direct demiterea guvernului generalului Rădescu. Guvernul a demisionat în aceeaşi zi. Următoarele două audienţe, din 1 şi 2 martie, îl obligă pe rege să renunţe la alte variante guvernamentale, înt...

     La 1 mai 1865 a intrat în vigoare Codul penal elaborat de catre Cuza, având ca izvoare Codul lui Napoleon I din 1810, Codul penal prusian din 1851, Codul penal din Moldova (1826), Condica criminaliceasca din Tara Româneasca. Infractiunile erau clasificate dupa felul pedepselor:     -Pedepse criminale: munca silnica pe timp limitat sau pe viata, recluziunea care se executa în anumite locuri speciale, detentiunea (un regim mai blând de închisoare), degradarea civica.     - Pedepse pentru delicte: închisoarea corectionala, interdictia unora dintre drepturile politice, civice, familiale, amenzi.      - Pedepse pentru contraventii: închisoarea de la o zi pâna la 15 zile, amenda dela 5 pâna la 25 de lei.       Era reglementat si modul de aplicare si executare a fiecarei categorii de pedeapsa în parte. Infractiunile erau clasificate în crime, delicte si contraventii. Cele mai aspru...

     A doua Constituție a regimului socialist instaurat în România a fost o lege fundamentală eminamente impregnată nu numai de ideologia marxistă dar și de conceptele staliniste atât de dăunătoare vieții intelectuale și spirituale a poporului român.      Constituția din 1952 cuprindea următoarele capitole: unul introductiv; cap. I – Orânduirea socială (art. 1 – 15); cap. II – Orânduirea de stat (art. 16 – 21); cap. III – Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române (art. 22 – art. 41); cap. IV – Organele administrației de Stat ale Republicii Populare Române (art. 40-art 50); cap. V – Organele locale ale puterii de stat (art. 51 – art. 63); cap. VI – Instanțele judecătorești și procuratura (art. 64 – art. 76); cap. VII – Drepturile și datoriile fundamentale ale cetățenilor (art. 77 – art. 92); cap. VIII – Sistemul electoral (art.93 – 101); cap. IX – Stema, Drapelul și Capitala Republicii Populare Române (art. 102 – 104)...

      La data de 23 August 1944 mareșalul Ion Antonescu este arestat întrucât a refuzat în cadrul unei audiențe la Palatul Regal să încheie imediat armistițiul cu Națiunile Unite.       Partidele componente ale Blocului Național Democratic constituit la 20.07.1944 – format din Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc, Partidul Social – Democrat și Partidul Comunist Român – au hotărât instaurarea unui regim democratic, constituțional, cu acordarea drepturilor și libertăților fundamentale tuturor cetățenilor.      Prin Decretul Regal nr. 1626 / 31.08.1944 a fost repusă în vigoare Constituția din anul 1923 cu unele rezerve. Astfel, art. IV preciza că: o lege specială va statornici condițiunile în care magistrații sunt inamovibili. Art. III din actul normativ juridic menționat prevedea un decret dat în urma hotărârii Consiliului de Minițtri va organiza Reprezentanța Națională. Până la organizarea Rep...

     Puterile contractante nu au admis unirea efectivă a Principatelor și au stabilit ca fiecare țară să aibă organe de conducere distincte (domnitor, parlament). Au fost create două instituții politico – juridice commune Principatelor: Comisia Centrală de la Focșani și instituirea Curții de Casație cu sediul în același oraș.      Principatele au fost organizate avându-se în vedere principiul separației puterilor în stat. Astfel puterea legislativă era încredințată hospodarului (domnitorului), Adunării Elective și Comisiei Centrale de la Focșani. Pregătirea legilor de interes comun se realiza de Comisia Centrală iar a celor de interes special de către hospodarul fiecărui Principat. Legile erau supuse de domnitor Adunării pentru votare. Puterea executivă – aparține hospodarului. Puterea judecătorească – se exercita de judecători, numiți de hospodar, în numele acestuia. Puterea legislativă era încredințată domnitorului și Adunării. Adunarea Ele...

     A fost o lovitură serioasă pentru blocul occidental, deoarece respective ţară era ultima din regiune cu regim democratic. Exista un guvern de coaliţie, rezultat în urma alegerilor libere din 1946. Comuniştii obţinuseră 38% din voturi şi deţineau circa o treime din posturile guvernamentale. Primul-ministru, Klement Gottwald, era comunist, însă preşedintele Edvard Beneš şi ministrul de Externe Jan Masaryk nu proveneau dintre bolşevici. Aceştia din urmă sperau că Cehoslovacia, o ţară cu un nivel de dezvoltare mai ridicat decât cele ale altor ţări răsăritene, va putea rămâne ca un pod între Est şi Vest. Însă la începutul lui 1948 s-a produs o criză politică serioasă. Alegerile urmau să se desfăşoare în mai şi existau indicii consistente că Partidul Comunist urma să piardă teren: era considerat responsabil pentru respingerea de către Cehoslovacia a Planului Marshall, în condiţiile în care penuria alimentară se instalase în ţară. Comuniştii au decis să acţioneze îna...

    Căpitanul de marina Charles Colville Frankland a facut o calatorie de studii ș i agrement in sud-estul Europei și in Orientul Apropiat in anii 1827-1828, cu care prilej a trecut la ducere prin Banat, Transilvania și Tara Romaneasca. Plecat din Viena la 24 martie 1827, el strabate Austria §i Ungaria, ajungand la Timisoara la 28 martie. In acela§i ritm grabit, Frankland trece prin Lugoj, Deva, Sibiu, parcurgand Transilvania în doua zile și intra în Tara Romaneasca prin trecatoarea de la Tumu-Roșu. Capitanul englez urmeaza traseul Caineni, Curtea de Argeș, Pitești, București Giurgiu intre 31 martie și 4 aprilie, facand doar un scurt popas de o zi in capitala țării. Grabit, el trece apoi Dunarea la Rusciuc și ajunge la Constantinopol la 11 aprilie.       Impresiile de calatorie și le-a publicat la Londra in doua volume apărute in 1829 la editura Henry Colburn, sub titlul Travels to and from Constantinople, in the years 1827 and 1828 or person...

     La 5 ianuarie în Moldova are loc alegerea lui A. I. Cuza ca domnitor. Poarta a primit cu multă animozitate vestea alegerii unui prinţ care era cunoscut prin concepţiile sale unioniste, de aceea ea contestă rezultatele votării, motivând prin iregularităţile comise în alegerea Adunării şi cere convocarea unei conferinţe la Londra pentru a discuta alegerea lui Cuza. Franţa şi Rusia erau de părerea că noul ales trebuia să primească investitura, chiar dacă n-au fost îndeplinite toate condiţiile prescrise de Convenţie. Bulwer comunica ministrului său că, la prima vedere, alegerea i se părea ilegală datorită unor erori procedurale şi că Poarta ar fi preferat să se ţină o conferinţă asupra acestui subiect, întrunire care să aibă loc la Londra şi nu la Paris. Lui Bulwer, personal, nu-i displăcea ideea de a slăbi poziţia Franţei prin convocarea conferinţei reprezentanţilor Puterilor garante la Londra, însă curând acceptă, că impresia sa asupra ilegalităţii procedurale a...

     La 16 martie 1939, V.V. Tilea a avut o întrevedere cu Sir Orme Sargent, subsecretar de stat adjunct în cadrul Foreign Office-ului, în care şeful reprezentanţei diplomatice române de la Londra a fost mai mult decât insistent în tentativa sa de aflare a atitudinii pe care o va adopta Marea Britanie în cazul în care România s-ar fi confruntat cu o soartă similară cu cea pe care o avusese Cehoslovacia. V.V. Tilea s-a adresat şi lordului Halifax, ministrul de Externe britanic, acestuia din urmă fiindu-i comunicat faptul că, pe baza unor informaţii secrete, guvernul roman are motive întemeiate să creadă că Germania va desfiinţa România într-un viitor apropiat, luându-se ca model cazul fostului stat cehoslovac. Diplomatul român mai relata că vizita lui Stanley  Hudson la Berlin, preşedintele of The Board of Trade, după dezmembrarea Cehoslovaciei, ar putea fi interpretată in centrul şi sud-estul Europei ca o renunţare a Regatului Unit in determinarea lor de a-şi ...

    Luându-se în calcul neîncetatul antagonism româno-rus, mişcarea legionară a considerat întotdeauna că politica britanică este incompatibilă cu politica României, aceasta din urmă având probleme şi duşmani diferiţi faţă de cei ai Angliei. Credinţa în rolul nefast pe care îl aveau evreii din România, şi puternica influenţă a cercurilor evreieşti din Anglia sporeau sentimentele antiengleze ale legionarilor. Direct sau indirect, Anglia era acuzată de toate relele posibile, psihoza antiengleză fiind extrem de puternică în rândurile legionarilor. Astfel, garanţiile britanice de integritate teritorială nu au fost decât vorbe în vânt, valabile până în momentul în care au trebuit transpuse în practică, iar Londra era considerată a fi centrul iudeomasoneriei mondiale. Pierderea Basarabiei şi arbitrajul de la Viena nu ar fi avut loc dacă nu ar fi fost alinierea politicii externe româneşti la cea a Foreign Office-ului.      Relaţiile politice dintre Marea...

     La începutul anului 1857, chestiunea unirii Principatelor Române intră într-o nouă fază, conţinutul principal al căreia era pregătirea şi petrecerea alegerilor în Divanele ad-hoc. Această fază s-a dovedit a fi una extrem de tumultoasă, însoţită de lupte aprigi între partidul unionist şi antiunionist, evenimente care pentru un scurt timp au pus în pericol atât viitorul Principatelor, cât şi pacea Europei.      Fiind încheiate în ianuarie 1857 lucrările asupra firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc din Moldova şi Valahia, evenimentele principale ce ţineau de problema unirii se transferă de la curtea din Constantinopol în Principatele Române. Activitatea autorităţilor locale, care trebuiau să organizeze alegerile, precum şi activitatea Comisiei Europene de informare de la Bucureşti nimereau acum în vizorul atenţiei sporite a publicului larg. Taberele pro-unioniste şi cele antiunioniste se pregăteau pentru o luptă decisivă nu doar la n...

    Pentru prima oară teritoriile ţării noastre sunt menţionate în scrierile greceşti. Astfel, logograful Hecateu din Milet (prima jumătate a sec. al V-lea î. Hr.) aminteşte pe teritoriul de astăzi al Dobrogei două triburi tracice: crobizii şi trizii. Pe la 450 î.Hr.,     Herodot aminteşte de geţi (pe care îi numeşte “cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”), referindu-se la evenimentele petrecute cu ocazia expediţiei lui     Darius din 514-513 împotriva sciţilor, când geţii au fost singurii care au îndrăznit să se opună marelui rege persan.     Contemporan cu Herodot, dramaturgul grec Sofocle, într-una din tragediile sale (Triptolem), jucată în 464 î.Hr., menţionează primul nume de rege get: “Charnabon, care, în timpurile de faţă, domneşte peste geţi”, fiind vorba, probabil, de un conducător al geţilor de la sud de Dunăre.      În secolul al IV-lea î.Hr., în comediile lui Menandru din ...