Istorie

  Partidul Naţional Liberal s-a constituit la 24 mai 1875 şi a avut printre fondatori jurnalişti, editori şi publicişti remarcabili, precum C.A. Rosetti, Nicolae Fleva, Mihail Kogălniceanu, Eugeniu Stătescu şi alţii. Publicaţiile periodice liberale au fost Românul , fondat de Rosetti la 1857, ca organ de presă al radicalilor, el devenind oficios liberal între anii 1866–1884. Titlul iniţial a fost Concordia (6 februarie 1857); Românul va apărea, cu întreruperi, până în anul 1915. Voinţa Naţională (1884–1914), Viitorul şi Liberalul sunt alte publicaţii reprezentative liberale. Ne referim aici la liberalii reuniţi iniţial în jurul lui Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti. Titlurile editate la Bucureşti au avut, de multe ori, replici locale. Spre exemplu, ziare cu titlul Liberalul au apărut la Alexandria, Călăraşi, Craiova, Constanţa, Buzău, Bârlad, Iaşi. Liberalii au mai publicat şi ziarul Voinţa naţională (1884– 1914). Apariţia Viitorului în toamna anului 1907 coincide cu preluare

  Este una dintre cele mai vechi așezări urbane ale răsăritului european, aici succedându-se etape antice (greacă și romană) și numeroase etape medievale și moderne. Orașul medieval suprapune în parte orașul antic Tyras, care, debutând în jumătatea a II-a a sec. VII î. Hr., ca emporiu al Miletului, a parcurs o importantă etapă romană. Urmele orașului antic, parțial acoperite de ape, au fost descoperite în zona de est a ariei fortificate medieval. O distrugere substanțială (incendiu generalizat), a suferit-o în secolul IV d. Hr., după care existența sa ca centru urban este suspendată timp de peste 900 de ani. Denumirile contradictorii sub care este cunoscută în documente (în traducere românească «Cetatea Albă» și «Cetatea Neagră») au generat o bogată literatură istorică care a încercat să le socotească referindu-se fie la aceeași așezare și cetate, fie la ansambluri distincte. Într-una dintre variantele plauzibile ale disocierii lor, Cetatea Albă de pe malul sudic este dublată de