Istorie

         Cultura Precucuteni reprezinta o sinteza intre cultura de origine est-central europeana a triburilor cu ceramica liniara ,cu note muzicale si cultura de caracter meridional a comunitatilor Boian-faza Giulesti, adaugandu-se, in aria ei de raspandire, la aceste doua componente de baza, si alte elemente ale culturilor Hamangia si Vinca, asimilate intr-un mod propriu, de comunitatile Precucuteni.          In evolutia ei au fost deosebite 3 faze, Precucuteni I – III, datate pe baza de carbon 14, intre cca. 5 200 si 4 600 a.Chr. Fazelor a Il-a si a III-a le corespund pe teritoriul Ucrainei denumirile Tripolie A1 si A2.       Asezarile acestei culturi erau prevazute uneori cu santuri de aparare, ca la Traian-Dealul Viei (faza I) si la Tarpesti si Targu Frumos (faza a III-a), iar locuintele din cuprinsul lor, dreptunghiulare si cu dimensiuni miijlocii, aveau podeaua dintr-o platforma de lut aplicata, in primele doua faze, peste un pat de crengi si frunze si in a III-a pe trunchiuri

      Cultura Boian (dupa asezarea din insula La Ulm, din fostul lac Boian, situat intre satele Dorobantu si Ciocanesti, jud. Calarasi, nu departe de Dunare), dezvoltata in Muntenia pe fondul Dudesti tarziu si cu influente liniar-ceramice, s-a raspandit si in sud-estul Transilvaniei, Dobrogea (in aria culturii Hamangia), precum si in nord-estul Bulgariei, nu insa si la sud de Balcani, in aria culturii Marita, inrudita cu cultura Boian, prin aceeasi origine sudica.       Cultura Boian, odata constituita, a cunoscut in evolutia ei patru faze, cu arii deosebite de raspandire, denumite dupa statiunile eponime din Bucuresti si sud. Giurgiu si datate, cu ajutorul analizelor radiocarbon, in a doua jumatate a milentulut al VI-lea si in primele doud secole ale mileniului al V-lea a.Chr.       Astfel, in prima din aceste faze, Bolintineanu, caracterizata prin asezari joase, locuinte in forma de bordeie, microlitice, dintre care unele cu forme geometrice de traditie tardenoisiana si ceramica cu