Istorie

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim- ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia precedentă numai pe baza aprobării parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului.   Preşedintele   României   poate   lua   parte   la   şedinţele   guvernului   în   care   se   dezbat   probleme   de   interes   naţional   privind   politica   externă,   apărarea ţării, asigurarea   ordinii   publice   şi,   la   cererea   prim-ministrului,   în   alte   situaţii.   Dupa consultarea celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încr

Decretul-Lege nr. 8/1989, emis la 31 decembrie, privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor şi organizaţiilor obşteşti (cu excepţia celor fasciste sau celor care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept). Nici o altă îngrădire, pe motive de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice – se prevedea în text – nu putea împiedica formarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti.           Pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în România, asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi înfăptuirea principiului pluralismului politic în temeiul art. 2 lit. a) din Decretul-Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale – se arată în Decretul-Lege amintit – Consiliul Frontului Salvarii Nationale decretează: Art. 1. In România este liberă constituirea partidelor politice, cu excepţia partidelor fasciste sau a celor care propagă

Începuturile istoriografiei române se plasează în timpul domniei lui   Ştefan cel Mare. Îndelungă, ea a fost plină de mari evenimente, care au impresionat atât contemporanii, români sau străini, cât   şi posteritatea. Domnitorul însuşi a fost un mare preţuitor al istoriei, fapt manifestat prin crearea unui adevărat letopiseţ în piatră pe mormintele strămoşilor adus la biserica Bogdana din Rădăuţi. Din porunca domnitorului, a fost redactat şi primul letopiseţ al Moldovei. Originalul acestuia nu s-a păstrat. Pe baza unor variante, el poate fi reconstituit aproximativ. A fost anonim şi redactat în slava veche. Aceasta era limba bisericii, iar folosirea ei constituia un fel de sanctificare a faptelor istorice, la fel cum în Apus s-a întrebuinţat în primele cronici limba Bisericii catolice, latina. Pe baza letopiseţului anonim realizat, aproape sigur, la Curtea Domnească au fost alcătuite şase variante. Trei dintre acestea sunt interne: -Letopiseţul de la Bistriţa; -Letopiseţul

Concesiunea Strousberg ce a stat la baza marelui scandal politic cu implicaţii internaţionale cunoscut sub numele de Afacerea Strousberg care a marcat prin consecinţele sale viaţa economică şi politică în prima etapă a domniei lui Carol I a reprezentat un moment semificativ în procesul de modernizare a României şi de colaborare cu capitalul extern. Contractul de concesiune între dr. Strousberg şi autorităţile române prin care investitorul prusiana obţinut dreptul de construcţie prin concesionare a unei linii feroviare în lungime de 919 km, de la Roman la Vârciorova. s-a negociat şi elaborat în timpul guvernului Nicolae Golescu în care portofoliul finanţelor era deţinut de I C Brătianu iar cel al Lucrărilor Publice de Panait Donici Concesiunea Strousberg s-a finalizat prin Decretul Domnesc din 21 septembrie/3 octombrie 1868.         Guvernul acorda dreptul de a construi şi exploata următoarele linii de cale ferată: a Roman-Tecuci-Galaţi, cu o linie secundară Tecuci-Bârlad;b.Gal