Acte cu caracter consituțional în perioada 1944-1947

    🕊️ 23 august 1944 – schimbarea de regim și arestarea lui Ion Antonescu

La 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu este arestat la Palatul Regal după ce refuză să încheie imediat armistițiul cu Națiunile Unite. Actul regelui Mihai I marchează ieșirea României din alianța cu Germania nazistă și deschiderea unei noi etape politice.

În paralel, partidele reunite în Blocul Național Democratic (PNL, PNȚ, PSD și PCR) proclamă obiectivul instaurării unui regim democratic și constituțional, bazat pe garantarea drepturilor și libertăților fundamentale.

📜 Repunerea în vigoare a Constituției din 1923 (31 august 1944)

Prin Decretul Regal nr. 1626/31.08.1944, Constituția din 1923 este repusă în vigoare, însă cu anumite rezerve:

• Art. IV: inamovibilitatea magistraților urma să fie stabilită printr-o lege specială.

• Art. III: Reprezentanța Națională urma să fie reorganizată prin decret, la propunerea Consiliului de Miniștri.

• Până la constituirea acesteia, puterea legislativă era exercitată de Rege, la propunerea guvernului.

Această soluție provizorie reflecta instabilitatea politică a momentului.

⚖️ Decretul‑lege nr. 1849/11.10.1944 – cadrul pentru judecarea criminalilor de război

Decretul‑lege stabilea că legi speciale vor reglementa urmărirea și sancționarea celor care au contribuit la „dezastrul țării”, în special în legătură cu războiul contra Națiunilor Unite.

Acest act normativ permitea:

• înființarea instanțelor speciale pentru judecarea criminalilor de război

• extinderea răspunderii asupra persoanelor considerate colaboratori ai regimului Antonescu

 🤝 Legea nr. 86/07.02.1945 – Statutul naționalităților minoritare

Această lege afirma un principiu modern și democratic:

• egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor români, indiferent de rasă, naționalitate, limbă sau religie

• acces egal la funcții publice și profesii

Era un pas important în direcția reconfigurării statului român după război.

🌾 Legea nr. 187/23.03.1945 – reforma agrară și exproprierile

Legea prevedea:

• exproprierea pământurilor criminalilor de război și a colaboratorilor Axei

• confiscarea proprietăților funciare mai mari de 50 de hectare

• lipsa oricărei despăgubiri pentru proprietarii expropriați

Această reformă agrară a avut un impact masiv asupra structurii proprietății rurale și a pregătit terenul pentru colectivizarea ulterioară.

🏛️ Decretul nr. 2218/1946 – reorganizarea puterii legislative

Prin acest decret:

• puterea legislativă era exercitată de Rege și Reprezentanța Națională

• Senatul era desființat, Parlamentul devenind unicameral

Aceasta a reprezentat o modificare profundă a arhitecturii constituționale.

🗳️ Legea nr. 560/1946 – organizarea alegerilor parlamentare

Legea reglementa:

• repartizarea mandatelor

• incompatibilitățile și nedemnitățile

• incapacitățile electorale

Drepturile electorale:

• drept de vot la 21 de ani

• drept de a fi ales la 25 de ani

Această lege a stat la baza alegerilor din noiembrie 1946, marcate de fraude masive.

🟥 Legea nr. 363/30.12.1947 – proclamarea Republicii Populare Române

Adoptată imediat după abdicarea forțată a regelui Mihai I, legea stabilea:

• Art. 3: „România este Republică Populară.”

• abolirea monarhiei

• începutul regimului republican de inspirație sovietică

🏛️ Legea pentru constituirea statului Român în Republică Populară Română

Această lege pregătea elaborarea unei noi Constituții:

• Art. 5: instituirea unei Adunări Constituante

• Art. 4: puterea legislativă exercitată de Adunarea Deputaților până la convocarea Constituantei

• Art. 6: puterea executivă exercitată provizoriu de un prezidiu de cinci membri, aleși de Adunarea Deputaților dintre personalități ale vieții publice, științifice și culturale

Aceste prevederi au deschis drumul către Constituția din 1948, primul text fundamental al regimului comunist.

Sursa: Vasile Sorin Curpăn, Constantin Florentin Grădinaru, Cosmin Ștefan Burleanu, Tratat enciclopedie juridică, Vol.I