Postări

Se afișează postări din decembrie, 2012

Decapitarea Principelui Brâncoveanu şi a celor 4 fii ai săi

Imagine
Imbrohorul, după ce comunică lui Brâncoveanu gravele acuzaţiuni din partea Sultanului, ascultate cu demnitate de el, ordonă supunerea lui ca şi a fiului cel mare la grele torturi, pentru a zmulge mărturisirea averii lor. După ce mărturisiră toate, după 5 zile, Duminecă în 26 August, Adormirea Sf.Fecioare, în prezenţa Sultanului care sta la o anumită distanţă, imbrohorul supuse pe Voevod la un nou interogator, la care Brâncoveanu răspunse fără frică, după care, la un semn, se apropie gealatul. Când Brâncoveanu ii văzu că se apropie cu sabia în mână, făcu o scurtă rugăciune, şi se adresă fiilor săi cu următoarele cuvinte:  fii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume; cel puţin să salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru . Primul decapitat fu Văcărescu, apoi prinţişorul cel. mic Mateiaş, şi al treilea fiu Răducanu, (care urma, să facă nunta după învoirea Vizirului), după care fură decapitaţi Ştefăniţă şi Constantin, cel mai mare, iar la

Traditiile romanilor in viziunea strainilor

Imagine
  Nunta.   În Valahia, nu numai că nu e obiceiul ca un tînăr să fie în dragoste cu o fată, pentru a o lua apoi în căsătorie, cum se obicinueşte la noi, ci în cele mai multe cazuri, mai ales în familiile boiereşti, partida e hotărâtă de către părinţii tinerilor, fără ca aceştia să se fi văzut vreo dată, şi acest obicei lăudabil, se obicinuia altă dată şi în unele oraşe din Italia şi până în ziua de azi se menţine încă în cele mai însemnate familii nobile din Veneţia. Părinţii convin asupra zestrei şi prepară cele necesare pentru nuntă, care totdeauna va cade Duminică; se întind mese mari, trei zile înainte de nuntă, în casele ambilor logodnici, câte 2 zilnic, una pentru bărbaţi şi alta pentru cucoane. Joia înaintea nunţii, în zori de zi, tarafe de lăutari cântă în curţile logodnicilor timp de aproape o oră şi continuă, zilnic, în zori de zi până Duminică, ziua nunţii. La nuntă de vlăstar domnesc, banchetele încep de Luni înaintea nunţii. După concertele de mai sus, urmează altele în

Obiceiurile romanilor in viziunea strainilor

Imagine
       Valahii sunt de un temperament vioi, voinici şi rezistenţi la oboseală, şi obişnuiţi din copilărie cu călăria. De multe ori am remarcat curiosul spectacol, cum băieţi între 7-8 ani, călări, conduceau grupe de cai la adăpat, iar dacă vre-un cal se abătea din grup, băiatul îl striga rechemîndu-l cu înjurături triviale, iar dacă nu izbutea, începea să plângă continuând totuşi pomelnicul de înjurături obscene, fără însă să cunoască înţelesul lor. În popor părinţii însă-şi deprind copiii cu înjurături, şi se delectează când aceştia descurcă primele silabe din expresii triviale, măgulindu-se chiar când combină noi înjurături. În timpul celor 7 ani de şedere în Valahia n-am avut ocazia să aud ca cineva să fi fost pedepsit pentru înjurături, fie de către instanţele judiciare sau de cele bisericeşti. În general valahii nu prea sunt evlavioşi, totuşi nu uită să-şi facă cruce ori de câte ori trec dinaintea unei biserici, ori a unei icoane, şi sunt atât de riguroşi observatori ai zilelor

Capetele de acuzare aduse lui Brancoveanu

  Constantin Brancoveanu a fost acuzat de catre otomani  de mai multe fapte precum:      1.   Că întreţinea corespondenţă secretă cu Împăratul Austriei, cu Moscova, cu Polonia şi cu Republica Veneţiei, cărora procura ştiri privitoare la turci.      2.  i mpăratul Leopold, prin diploma dată la Viena in 30 Ianuarie 1695, declara în toată forma pe Brâncoveanu cu succesorii săi în linie bărbătească, ca Prinţ al Sf. Imperiu Roman, pentru serviciile însemnate aduse Maiestăţii Sale Chesariene.     3.   Că, pentru acumulare de considerabile averi, a sărăcit ţara prin grele asupriri şi impozite, neaflătoare pe timpul predecesorilor săi.     4.   Ca, sub pretextul de a schimba aerul, locuia 9 până la 7 luni la Târgovişte, aducând prin aceasta pagube, atât supuşilor săi cît şi traficului din Bucureşti, şi aceasta pentru a putea mai uşor fugi, într-o bună zi, cu toată familia şi bogăţiile sale în Transilvania, unde spre acest scop.      5. a   cumpărat multe moşii, pe una din ele pregătindu-

Scurt istoric al cartii romanesti

     Din iniţiativa voievodului muntean Radu cel Mare,   Macarie , primul tipograf din ţările româneşti, care învăţase meşteşugul la Veneţia, începe activitatea de tipărire a cărţilor slavone:   Liturghier   1508,   Octoih   1510, Evangheliar   1512 (sub oblăduirea domnitorului Neagoe Basarab).  Măiestria execuţiei le aşează alături de cele mai artistice tipărituri europene din secolul de răspândire a invenţiei lui Gutenberg.  Cartea manuscrisă va continua să circule datorită varietăţii tematice şi accesibilităţii ei.  Din deceniul al cincilea al secolului al XVI-lea cartea în limba româna se răspândeşte însă mai mult pe calea tiparului. La ea a contribuit diaconul Coresi. Centrele unde a funcţionat tipografia lui au fost Târgovişte şi Scheii Braşovului. În aproape 30 de ani de activitate, diaconul Coresi şi ucenicii săi au imprimat 36 cărţi.  În secolul al XVII-lea cartea românească se dezvolta, impunând limba vorbită ca limbă cultă.  Ca şi în secolele anterioare, a existat o perman

Calatori străini în Țările Române (2)

   ADAM NEALE  medic militar, era de origine scotiana. A studiat medicina la Universitatea din Edinburg, obtmand, la 13 septembne 1802, titlul de doctor Primit, la 25 iunie 1806, ca membru al Colegiului medical (Royal College of Physicians) din Londra, a ajuns medic militar si doctor extraordinar al ducelui Edward de Kent, cel de-al treilea flu al regelui George al III-lea. Neale a luat parte la operanile armatelor engleze de sub conducerea lui John Moore si Sir Arthur Wellesley, in Portugalia,  a asistat la batalia de la Corufia. A facut apoi o calatorie prin Germania si Polonia, trecand prin Moldova, spre a se indrepta, pe Marea Neagra, spre Constantinopol      Relata urmatoarele cu privire la Moldova, in urma vizitei sale din 1805:      Teritoriul Moldovei incepe la Tureni, un catun de cateva case, in care sunt  amandoua statiile de posta, atat cea austriaca, precum si cea moldoveneasca si niste comisari greci si austrieci pentru controlarea si vizarea pasapoartelor. Tinu

Călători străini în Țările Romane (1)

   Cei mai numerosi calatori au fost francezii, dintre care se distinge prin bogatia si diversitatea informatiei ca si prin modul in care a surprins starea de lucruri din societatea romaneasca, Eugene Poujade , diplomat de cariera, consulul al Frantei la Bucuresti intre 1849 1854, remarcabil cunoscator al problemelor orientale, luptator pentru apararea drepturilor romanilor si unionist convins.  Poujade sosea in capitala Tarii Romanesti dupa ce detinuse aceea.5i functie la Ianina (1838, intr -o zona cu populatie aromaneasca), Tars (1843), Beirut (1844-1845), Constantinopol §i Malta (1846), Anvers (1848), iar dupa plecarea din Bucuresti avea sa ocupe o pozitie similara la Tunis (1854), Florenta (1861), Torino (1865) §i Cairo (1868). Pentru serviciile aduse Frantei, in 1854 a primit gradul de ofiter al Legiunii de Onoare, iar in 1863 pe cel de comandor. Referindu-se la Rusia si interesele ei in principate, Poujade arata ca dupa ce a incurajat ideile de autonomie, de neam si de independ

Monarhia la mijlocul secolului al XVII-lea în Transilvania

     În Principatul Transilvaniei, politica de consolidare a autorit ăţ ii puterii centrale cunoa ş te o puternic ă dezvoltare sub principii Gheorghe Rákoczi I (1630-1648) ş i Gheorghe Rákoczi al II-lea (1648-1657). Cel dintâi a înfruntat cu succes atât încercarea nobililor din principat de a anula rezultatele domniei anterioare, cât ş i tendin ţ ele nobilimii catolice din Ungaria Superioar ă care n ă zuia s ă încorporeze Transilvania. Consolidarea domeniului princiar, sporit prin masive confisc ă ri de p ă mânt de la nobilii infideli, a oferit un reazem economic însemnat puterii centrale, permi ţ ându-i s ă readuc ă la supunere St ă rile. Domnia lui Gheorghe Rákoczi I s-a stabilizat dup ă biruin ţ a câ ş tigat ă la Salonta asupra turcilor (1636) care, neîncrez ă tori în politica lui, au încercat s ă -l înlocuiasc ă de la conducerea ţă rii.        Urm ă rind direc ţ ia antihabsburgic ă ş i anticatolic ă a predecesorului s ă u, Gheorghe Rákoczi I a reactivat interven ţ ia Transilvani