Cum s-a clădit Finanțele României Moderne (1859–1877)
„Fără bani nu vom putea face nimic”, avertiza Mihail Kogălniceanu la scurt timp după dubla alegere a lui Cuza. În 1859, România nu era doar un stat nou pe hartă, ci și un experiment financiar periculos. Într-o epocă în care pe piață circulau peste 70 de monede străine, iar camăta sufoca agricultura cu dobânzi de 36%, construcția fundamentelor financiare a fost la fel de vitală ca bătăliile de pe câmpul de luptă. Acesta este parcursul dramatic al banului românesc, de la deficitele cronice la marea victorie a monedei naționale. 1. Bugetul Statului: Între Ambiție și Deficit Constituirea statului național a impus un ritm al reformelor care a depășit rapid capacitatea de plată a țării. Dacă înainte de 1856 deficitele erau mici, reorganizarea pe noi temelii a adus un spor bugetar uriaș, neacoperit de venituri corespunzătoare. În 1864, bugetul Principatelor Unite însuma peste 204 milioane de lei , însă un procent alarmant de 35% reprezenta un deficit neacoperit . Între 1862 și 1876, echi...