Ipostazele lui Zalmoxis
Herodot şi-a denumit personajul zeu , deşi acesta era cuvîntul pe care îl folosea în mod curent. El credea cǎ zeii popoarelor vecine existau cu adevǎrat şi cǎ erau identici cu acei ai grecilor. De aceea era de pǎrere cǎ numele lor putea fi pur şi simplu tradus în greceşte, ca ded pildǎ Isis cu Demeter sau Osyris cu Dionysos, asimilǎrile reflectînd pǎrerea generalǎ a vremii sale. Este interesant cǎ numai trei divinitǎţi strǎine nu au primit echivalentul lor grecesc: Cybele, Pleistor zeul tracilor absynthi şi Zalmoxis. Toate trei sînt calificate cu epitetul local. Herodot subliniazǎ în acest mod caracterul lor strict regional, în raport cu celelalte, asupra cǎrora procedeul sǎu de asimilare putea opera. Dintre aceste trei divinitǎţi, numai Zalmoxis este numit daimon , în timp ce pentru celelalte douǎ el foloseşte cuvîntul zeu . Daimones erau pentru grecii acelei vremi forţe supranaturale, vag identificate, care interveneau în acţiunile muritorilo...