Pacea de la (1699): Sfârșitul Supremației Otomane în Europa Centrală

-

 

La finalul secolului al XVII-lea, Europa central-sud-estică a fost martora unei schimbări geopolitice majore. Tratatul de la Karlowitz, semnat în 1699, a pus capăt unui lung conflict între Imperiul Otoman și Liga Sfântă, marcând începutul declinului influenței otomane în regiune. Acest articol explorează contextul negocierilor, teritoriile cedate și consecințele politice și economice ale tratatului.

📅 Negocierile și semnarea tratatului

• Negocierile de la Karlowitz au început în iulie 1698.

• Pe 26 ianuarie 1699, Imperiul Otoman a semnat tratatul de pace cu Austria, Veneția și Polonia.

• Rusia, nemulțumită de rezultate, a încheiat o pace separată cu otomanii abia pe 15 iulie 1700.

🗺️ Teritorii cedate și redistribuirea influenței

• Austria a primit Ungaria și Transilvania, cu excepția Banatului Timișoarei.

• Polonia a obținut Podolia și partea vestică a Ucrainei.

• Veneția a primit Moreea, Corintul, Insula Sainte-Maure, teritorii din Dalmația, Albania și Bosnia, dar nu și Creta.

• Rusia a obținut:

• Recunoașterea cuceririi Azovului, cu acces la Marea Neagră.

• Teritorii din estul Ucrainei, până la Kouban.

🏰 Ascensiunea Habsburgilor și declinul otoman

• Tratatul a consfințit suveranitatea deplină a Habsburgilor asupra regatului Ungariei.

• Ungaria istorică, cu toate dependințele, însuma 350.000 km², devenind parte integrantă a monarhiei habsburgice.

• Imperiul Otoman a pierdut poziții strategice în Europa, deschizându-se în fața influențelor străine.

🌐 Impact geopolitic și comercial

• Sublima Poartă nu mai dicta politica externă, ci ceda în fața exigențelor europene.

• Anglia și Olanda, mediatori ai păcii, au obținut:

• Reînnoirea Capitulațiilor.

• Îmbunătățirea condițiilor comerciale pentru negustorii lor.

• Tratatul a marcat o deschidere fără precedent a Imperiului Otoman către Europa.

Tratatul de la Karlowitz a fost mai mult decât o simplă încheiere de război. A fost un moment de cotitură în istoria Europei, marcând începutul sfârșitului pentru dominația otomană și afirmarea puterilor occidentale. Prin redistribuirea teritoriilor și impunerea unor noi reguli comerciale, tratatul a redesenat harta politică a regiunii și a deschis drumul către modernizarea relațiilor internaționale.

 

 Sursa: Mircea Brie, Ioan Horga, Relatiile internationale de la echilibru la sfrasitul concertului european

 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Căsătoria la romani

-
      În dreptul roman sunt cunoscute două forme de căsătorie: - cu manus; - fără manus.      Multă vreme, s-a practicat numai căsătoria cu manus, în virtutea căreia femeia măritată trecea sub puterea bărbatului. Spre sfârşitul Republicii, femeile au început să trăiască în uniuni nelegitime, pentru a nu trece sub puterea bărbatului, motiv pentru care a fost sancţionată căsătoria fără manus, prin care femeia rămânea sub puterea lui pater familias din familia de origine.      Căsătoria cu manus se realiza în trei forme: - confarreatio; - usus; - coemptio .     Confarreatio este o formă de căsătorie rezervată patricienilor, căci presupunea prezenţa lui pontifex maximus şi a preotului lui Jupiter.     Usus consta din coabitarea vreme de un an a viitorilor soţi, iar dupăexpirarea termenului de un an, femeia trecea automat sub puterea bărbatului.   ...
Citiți mai multe

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

-
Epoca fanariotă reprezintă o perioadă distinctă în istoria Moldovei și a Țării Românești, marcată de dominația indirectă a Imperiului Otoman prin numirea de domni greci, proveniți din familii influente din Istanbul. Începută în Moldova în 1711 și în Țara Românească în 1716, această epocă a fost determinată de o serie de cauze politice, economice și strategice, care au redefinit raporturile dintre Poartă și elitele locale. 📆 Debutul epocii fanariote • 1711: începutul epocii fanariote în Moldova • 1716: începutul epocii fanariote în Țara Românească • Domnii locali sunt înlocuiți cu greci din Istanbul, considerați mai loiali față de Poartă 🔍 Cauzele instaurării regimului fanariot 1. Neîncrederea în domnii locali • Boierimea românească manifesta tendințe anti-otomane • Răscoale și mișcări de eliberare amenințau suzeranitatea otomană 2. Ruinarea boierimii • Condiții economice precare → boierii nu mai puteau concura financiar pentru scaunul domnesc la Istanbul • Costuri...
Citiți mai multe

Blocada continentală instaurată de Napoleon

-
      Instaurată de decretele din Berlin (noiembrie 1806) şi de la Milano (noiembrie şi decembrie 1807), blocada continentală este în primul rînd o armă de luptă împotriva Angliei, stăpîna mărilor după bătălia de la Trafalgar ( 1805). Blocada interzice oricărei nave britanice s ă acosteze în porturile Imperiului sau ale aliaţilor săi, oricărui vas neutru să se oprească în vreun port britanic, căci, în acest caz, va fi considerat proprietate britanică şi declarat susceptibil de a fi capturat în porturi sau în larg. Formă de război, blocada are o eficacitate îndoielnică. Împăratul este obligat să-i mai îndulcească aplicarea pentru ca Franţa să nu fie lipsită total de produsele coloniale iar produsele agricole şi manufacturiere să nu fie lipsite de pieţe de desfacere. În plus, amploarea contrabandei şi imposibilitatea de a interzice total accesul pe litoralul european a făcut multe breşe în blocadă.       Consecinţele blocadei asupra o...
Citiți mai multe