Cauzele instaurarii regimului fanariot

Se consideră că epoca fanariotă, în Moldova, începe în anul 1711, iar în Ţara Românească, în anul 1716.

În ce priveşte cauzele instaurării acestui regim, de asemenea, s-au dat explicaţii diferite. Unii istorici au afirmat că principala cauză a introducerii acestui regim de către otomani a fost neîncrederea în domnii locali, în boierimea locală, care se ridica la luptă pentru înlăturarea suzeranităţii otomane. Alţii au afirmat că principala cauză a constat în faptul că datorită condiţiilor vitrege, boierimea locală s-a ruinat şi, ducând lipsă de bani, ea nu mai putea participa la lupta din Istanbul pentru scaunul domnesc, care era din ce în ce mai scump.

Nimicirea dinastiilor domnitoare din cele două ţări româneşti au acutizat la maximum raporturile dintre diferitele partide boiereşti, fiecare străduindu-se să înainteze candidatul ei la domnie dintre boierii pământeni, evident, partida „turcofilă” fiind favorizată în această competiţie de Poartă. Atunci când şi această formă de supraveghere a Țărilor Române s-a epuizat, treptat otomanii numesc în scaunele de la Iaşi şi Bucureşti străini, greci din Istanbul, în care aveau mai multă încredere decât în candidaţii propuşi de boieri.

Etapa respectivă coincide cu înăsprirea crizei politice interne şi externe a Imperiului Otoman, înăsprirea împilării economice şi a controlului politic din partea Porţii, Ţările Române fiind obligate să susţină economic, financiar şi militar eforturile otomanilor de a cuceri noi teritorii de la statele creştine din Europa, eforturi care s-au manifestat din plin începând cu anii 70 ai secolului al XVII-lea, cele mai elocvente exemple fiind cucerirea Cameniţei (1672) şi asediul Vienei (1683).

Poziţia geostrategică a Ţărilor Române, situate la hotarul cu lumea creştină, putea favoriza intenţiile otomanilor numai în cazul unei fidelităţi totale a acestora faţă de Poartă, fidelitate, care, însă, era mult sub aşteptările Istanbulului. Din acest considerent, începând cu anii 70 ai secolului al XVII-lea Poarta face primele încercări de a introduce în Tarile Române o nouă soluţie politică, numind în scaunele Ţărilor Române dregători greci.

 Sursa: Ion Eremia, Curs Istoria romanilor. Epoca medievala