Evolutia comertului exterior al Tarilor Romane in perioada 1800 - 1918

 

 Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de transformări profunde pentru economia românească. De la constrângerile impuse de Imperiul Otoman până la afirmarea pe scena internațională prin tratate comerciale și politici protecționiste, România a parcurs un drum complex în dezvoltarea comerțului exterior. Acest articol explorează evoluția relațiilor comerciale, direcțiile de export și import, precum și provocările economice ale epocii.

Comerțul Transilvaniei cu Principatele Române

• În 1837–1838, peste 94% din comerțul exterior al Transilvaniei se desfășura cu Țara Românească și Moldova.

• Schimburile cu Ungaria și Austria erau marginale, sub 10%.

• Monopolul otoman asupra produselor agricole afecta grav economia principatelor române.

🛑 Monopolul Otoman și Contrabanda

• Poarta Otomană impunea prețuri arbitrare la exportul de grâu, oi, miere, seu.

• Contrabanda era o practică frecventă pentru a ocoli restricțiile.

• Pacea de la Adrianopol (1829) a eliminat monopolul și a deschis calea comerțului liber cu Europa.

⚓ Porturi Libere și Direcții de Export

• Brăila (1836) și Galați (1838) au fost declarate porto-franco.

• Exporturile se îndreptau spre Transilvania, Imperiul Otoman, Rusia și Europa Occidentală.

📈 Ascensiunea Comerțului și Capitalismului

• Între 1863–1896, comerțul exterior a crescut cu 242,9%.

• În perioada 1863–1876, balanța comercială era activă, cu exporturi mai mari decât importurile.

🤝 Convenția Comercială cu Austro-Ungaria (1875)

• România a obținut dreptul de a încheia tratate internaționale.

• Austro-Ungaria a primit reduceri vamale la produse industriale.

• Dezechilibrul comercial a dus la importuri masive și blocarea industrializării românești.

⚔️ Războiul Vamal și Politica Protecționistă

• România a denunțat convenția în 1886, declanșând un război vamal cu Austro-Ungaria.

• Germania a devenit ulterior principalul furnizor de produse industriale.

🌍 Direcții Comerciale și Structura Exporturilor

• Exporturi:

• Anglia: 39,9% în 1882 → 42,2% în 1892

• Belgia: 0,2% în 1882 → 54,5% în 1902

• Produse agricole: peste 70% (cereale, lemn, petrol)

• Importuri:

• 75% produse industriale

• 15% articole alimentare

• 4% materii prime pentru industrie

• 6% alte produse

📉 Dezechilibrul Balanței Comerciale (1877–1899)

• Balanța comercială a devenit deficitară.

• Deficitul a crescut de patru ori față de 1876.

• Cele mai mari deficite: cu Austro-Ungaria, Germania și Anglia.

⚠️ Cauze ale Dezechilibrului Comercial

1. Convențiile comerciale și conflictele vamale.

2. Criza agrară globală și concurența cerealelor americane.

3. Diferențele mari de preț între exporturi și importuri.

4. Recolte slabe din cauza condițiilor climatice nefavorabile.

Comerțul exterior al României în secolul al XIX-lea reflectă o luptă continuă între potențialul agricol și provocările industrializării. De la monopoluri și tratate inegale până la afirmarea suveranității economice, România a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare și rezistență.

Sursa: Filip Patac, Istoria comertului si turismului