Reforma în Transilvania (sec. XVI): libertate religioasă, confesiuni „recepte” și transformări politice

 Reforma protestantă a pătruns în Transilvania încă din anii 1520 și s-a răspândit rapid după 1541, într-un context politic și social favorabil schimbării. Primele diete au adoptat o poziție prudentă, însă în 1552 s-a luat o decizie fundamentală: nimeni nu putea fi împiedicat să-și practice religia. Dietele din 1557 și 1558 au confirmat această hotărâre, consacrând prin lege libertatea de credință.

Inițial, libertatea religioasă se aplica doar catolicilor și luteranilor. Ulterior:

• în 1564 a fost recunoscut oficial calvinismul,

• în 1568 a fost acceptat unitarianismul, răspândit mai ales în rândul nobilimii.

🏛️ Cele patru religii „recepte” și statutul ortodocșilor

Legislația religioasă transilvăneană a atins forma finală în 1571, când noul principe Ștefan Báthory, succesorul lui Ioan Sigismund, a depus jurământul de a respecta libertatea celor patru religii recepte:

• catolică,

• luterană,

• reformată (calvină),

• unitariană.

Acestea erau confesiuni pe deplin recunoscute. În schimb, ortodocșii erau considerați doar „tolerați”, având libertate de cult, dar fără drepturi egale cu cele ale stărilor privilegiate. Limitările vizau:

• dreptul de a construi biserici,

• statutul clerului,

• regimul fiscal aplicat enoriașilor.

⚔️ Motivele politice ale toleranței religioase

Recunoașterea pluralismului confesional avea două cauze principale:

• nevoile militare ale principatului, care nu își putea permite conflicte interne,

• structura constituțională a Transilvaniei, bazată pe compromis între stări.

🏙️ Răspândirea Reformei: sași, maghiari și secui

Reforma a prins rădăcini mai întâi în orașele săsești. La Brașov, umanistul Johannes Honterus a publicat în 1543 Cărticica reformei, impulsionând adoptarea lutheranismului. În 1547, „Universitatea” sașilor a reglementat oficial trecerea în masă la noua confesiune, prin Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania.

În 1556, la Cluj a fost înființată o biserică evanghelică cu limbă liturgică maghiară, condusă de episcopul Francisc Davidis. Lutheranismul a atras:

• burghezia urbană,

• o parte importantă a nobilimii,

• numeroși secui.

🔥 Ascensiunea calvinismului și apariția unitarianismului

În rândul nobilimii maghiare și al comunităților secuiești, calvinismul a câștigat teren în anii 1560, devenind dominant în unele zone ale Partiumului. În 1559, episcopul Davidis a trecut la calvinism, influențând și comunitatea sa.

Un rol major în răspândirea Reformei și în dezvoltarea culturii maghiare l-a avut tipograful și cărturarul Kaspar Helth (Gáspár Heltai), stabilit la Cluj.

În 1564, Biserica Reformată a Transilvaniei l-a ales episcop pe Davidis, iar în jurul anului 1570, catolicismul era aproape complet marginalizat: aproximativ 90% dintre membrii stărilor erau protestanți. Doar o parte a nobilimii din Partium și câteva scaune secuiești (în special Ciuc și parțial Trei Scaune) au rămas catolice.

În 1556, dieta a desființat oficial organizația Bisericii Catolice din Transilvania, iar palatul episcopal de la Alba Iulia a devenit reședință princiară.

 

Sursa: Harald Roth, Mica istorie a Transilvaniei