Fortificatiile de pe linia Focsani Namoloasa Galati

 

În planurile generale de fortificare a ţării se preconiza ca după fortificarea Bucureştiului  să se continue, în ordinea de urgenţă, întărirea culoarului Focşani - Galaţi sau a liniei Siretului inferior, pentru a bara calea unei eventuale invazii dinspre nord - est şi est prin văile care duc de-a lungul acestui râu.

Perdeaua defensivă din partea de est a ţării, numită în documentele oficiale regiune întărită, bine fortificată şi apărată, urma să constituie o puternică barieră în calea armatelor care ar fi încercat să folosească acest culoar pentru a pătrunde în interiorul zonei centrale cuprinsă între Olt, Munţii Carpaţi, linia Focşani - Galaţi şi Dunăre. În acelaşi timp, arcul de cerc din Poarta Focşanilor trebuia să servească drept bază de operaţii pentru armata română în valea Siretului sau a Bârladului.

Comunicaţiile proiectate formau o reţea de drumuri de pătrundere radiale şi de rocade, însumând o lungime de 102 km, care erau repartizate pe poziţii astfel: Focşani 36 km, Galaţi 38 km, Nămoloasa 28 km. În capul de pod peste Siret de la Nămoloasa erau prevăzute trei poduri pe vase, a 100 metri fiecare.

După refacerea proiectelor în spiritul propunerilor Comisiei Apărării, linia întărită Focşani - Nămoloasa - Galaţi avea să cuprindă:

- fortul întărit Focşani, sprijinit cu flancul stâng pe râul Putna şi dealurile Odobeştilor, iar flancul drept pe râul Milcov, având o dezvoltare de 25 km;

- intervalul dintre fortul Focşani şi fortul Nămoloasa, acoperit pe toată lungimea lui de 23 km de râul Putna;

- fortul întărit Nămoloasa, sprijinit cu flancul stâng pe râul Siret, în faţa satului Călieni, cu flancul drept pe zona inundabilă a râului Siret, în dreptul satului Blehani, având o dezvoltare de 7,5 km;

- intervalul dintre fortul Nămoloasa şi fortul Galaţi, acoperit pe toată lungimea lui de 28,5 km de râul Siret;

- fortul întărit Galaţi, rezemat cu flancul stâng pe Siret, lângă satul Şerbeştii Vechi şi cu flancul drept pe escarpamentele care mărgineau lacul Brateş, având o dezvoltare de 14 km;

- intervalul cuprins între Dunăre şi lacul Brateş, la est de Galaţi până la râul Prut, acoperit pe toată lungimea lui de 10 km de Dunăre.

Din punct de vedere militar cele trei fronturi cuprindeau lucrări de fortificaţii diferite ca volum şi număr. Fortul Focşani era format din 15 grupe de baterii cuirasate şi un mic fort în dreptul satului Vârteşcoiu, dispuse pe trei linii. Fortul Nămoloasa constituia un puternic cap de pod pe malul stâng al Siretului, menit să apere cele trei poduri de lângă Lungoci, Fundeni şi Nămoloasa, care asigurau armatei posibilitatea de a duce acţiuni de luptă la nord de acest râu. Cele opt grupe de baterii, care formau fortul în această zonă, erau dispuse pe 2 linii concentrice. Fortul Galaţi, care se dezvolta aproape în linie dreaptă de la sud - vest spre nord - est, se compunea din 10 grupe de baterii, eşalonate în adâncime pe trei linii.

 

Sursa: Coord. Horia Dumitrescu, 1917 pe frontul de est