Comunitățile românești din spațiul est‑carpatic în secolele XI–XIII: arheologie, organizare socială și nuclee politice timpurii

-

 Cercetările arheologice și analiza materialelor descoperite în urma investigațiilor de teren oferă, în primul rând, informații despre viața materială a comunităților umane. Mult mai greu de surprins sunt structurile social‑politice, formele de organizare și manifestările spirituale ale locuitorilor din spațiul est‑carpatic, aspecte care rămân încă insuficient cunoscute.

🐑 Transhumanță, sedentarizare și continuitate românească

În literatura străină, populația românească din Moldova primelor secole ale mileniului al II‑lea a fost adesea interpretată prin prisma transhumanței, fiind prezentată ca o societate aflată în tranziție de la păstorit la sedentarism. Totuși, descoperirile arheologice din ultimele decenii demonstrează continuitatea locuirii în regiune, infirmând ideea unei mobilități exclusive și arătând existența unor comunități stabile, bine înrădăcinate.

⚔️ Structuri militare timpurii și prezența bolohovenilor

Existența unor structuri militare rudimentare în regiunile est‑carpatice este confirmată de cronicile rusești, care menționează luptele purtate de românii din nordul spațiului carpato‑nistrian – cunoscuți sub numele de bolohoveni – împotriva lui Daniil Romanovici al Haliciului. Aceste confruntări, datate în anii 1231, 1235, 1241 și 1257, arată implicarea comunităților locale în evenimentele politice ale vremii și capacitatea lor de mobilizare militară, uneori chiar în alianță cu ungurii.

🏞️ Formațiuni prestatale în Moldova timpurie

Istoriografia românească și străină a discutat frecvent existența unor formațiuni politice prestatale în spațiul de la est de Carpați. Printre cele mai cunoscute se numără:

• Câmpulung,

• Tigheci,

• Vrancea,

• „țările” berdalnicilor și brodnicilor,

menționate inclusiv de Dimitrie Cantemir.

Aceste structuri regionale sugerează existența unor nuclee de organizare politică înainte de constituirea statului medieval moldovean.

🏔️ Nuclee politice în sud‑estul și nordul Moldovei

Este posibil ca formațiuni locale să fi existat și în:

Zona curburii Carpaților (sud‑estul Moldovei)

Aici, valahii menționați într-o scrisoare a papei Grigore IX manifestau tendințe de autonomie, refuzând să recunoască episcopul numit de Roma. Acest episod indică existența unei comunități bine structurate, capabile să își apere interesele religioase și politice.

Nordul Moldovei

Izvoarele rusești îi menționează pe cnezii bolohoveni, lideri locali care controlau teritorii și populații, confirmând existența unor nuclee politice românești active în regiune.



 Sursa: Ion Tentiuc, Populatia din Moldova centrala in sec. XI - XIII

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Căsătoria la romani

-
      În dreptul roman sunt cunoscute două forme de căsătorie: - cu manus; - fără manus.      Multă vreme, s-a practicat numai căsătoria cu manus, în virtutea căreia femeia măritată trecea sub puterea bărbatului. Spre sfârşitul Republicii, femeile au început să trăiască în uniuni nelegitime, pentru a nu trece sub puterea bărbatului, motiv pentru care a fost sancţionată căsătoria fără manus, prin care femeia rămânea sub puterea lui pater familias din familia de origine.      Căsătoria cu manus se realiza în trei forme: - confarreatio; - usus; - coemptio .     Confarreatio este o formă de căsătorie rezervată patricienilor, căci presupunea prezenţa lui pontifex maximus şi a preotului lui Jupiter.     Usus consta din coabitarea vreme de un an a viitorilor soţi, iar dupăexpirarea termenului de un an, femeia trecea automat sub puterea bărbatului.   ...
Citiți mai multe

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

-
Epoca fanariotă reprezintă o perioadă distinctă în istoria Moldovei și a Țării Românești, marcată de dominația indirectă a Imperiului Otoman prin numirea de domni greci, proveniți din familii influente din Istanbul. Începută în Moldova în 1711 și în Țara Românească în 1716, această epocă a fost determinată de o serie de cauze politice, economice și strategice, care au redefinit raporturile dintre Poartă și elitele locale. 📆 Debutul epocii fanariote • 1711: începutul epocii fanariote în Moldova • 1716: începutul epocii fanariote în Țara Românească • Domnii locali sunt înlocuiți cu greci din Istanbul, considerați mai loiali față de Poartă 🔍 Cauzele instaurării regimului fanariot 1. Neîncrederea în domnii locali • Boierimea românească manifesta tendințe anti-otomane • Răscoale și mișcări de eliberare amenințau suzeranitatea otomană 2. Ruinarea boierimii • Condiții economice precare → boierii nu mai puteau concura financiar pentru scaunul domnesc la Istanbul • Costuri...
Citiți mai multe

Blocada continentală instaurată de Napoleon

-
      Instaurată de decretele din Berlin (noiembrie 1806) şi de la Milano (noiembrie şi decembrie 1807), blocada continentală este în primul rînd o armă de luptă împotriva Angliei, stăpîna mărilor după bătălia de la Trafalgar ( 1805). Blocada interzice oricărei nave britanice s ă acosteze în porturile Imperiului sau ale aliaţilor săi, oricărui vas neutru să se oprească în vreun port britanic, căci, în acest caz, va fi considerat proprietate britanică şi declarat susceptibil de a fi capturat în porturi sau în larg. Formă de război, blocada are o eficacitate îndoielnică. Împăratul este obligat să-i mai îndulcească aplicarea pentru ca Franţa să nu fie lipsită total de produsele coloniale iar produsele agricole şi manufacturiere să nu fie lipsite de pieţe de desfacere. În plus, amploarea contrabandei şi imposibilitatea de a interzice total accesul pe litoralul european a făcut multe breşe în blocadă.       Consecinţele blocadei asupra o...
Citiți mai multe