Universitati infiintate in perioada comunista

-

 

După cel de-al Doilea Război Mondial, în România timp de 20 de ani (până în anul 1976) s-au mai constituit 29 de instituții noi de învățământ superior cu precădere în diferite regiuni/localități ale țării, dezvoltând noi centre universitare. Universitățile erau repartizate pe centre universitare în sensul că instituțiile care au funcționat în aceeași localitate formau centrul universitar specializat de învățământ superior. Acestea au fost:

1. Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș 1945

2. Academia „Ștefan Gheorghiu” din București 1945

3. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara 1945

4. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din

Timișoaraa) 1945/1976

5. Universitatea de Arte din Târgu Mureș 1946/1998

6. Universitatea din Craiova 1947

7. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați 1948

8. Universitatea „Transilvania” din Brașov 1948/1971

9. Universitatea din Petroșani 1948

10. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești 1948

11. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (fostul Institut de Agricultură –

institut de subingineri)1948-1957, 1972/1990

12. Institutul de silvicultură și exploatarea lemnului în Câmpulung Moldovenesc 1948

13. Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napocab) 1948/1990

14. Academia Tehnică Militară din București 1949

15. Academia de Poliție „Al. Ioan Cuza” București (fosta Școală de Ofițeri milițiedin București)1949

16. Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu 1949

17. Universitatea „Ovidius” din Constanța 1950

18. Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș 1960

19. Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1961

20. Universitatea de Nord din Baia Mare 1961

21. Universitatea de Vest din Timișoara 1962

22. Universitatea din Pitești 1962

23. Universitatea „Ștefan Cel Mare” din Suceava (fostul Institut Pedagogic din

Suceava)1963/1990

24. Universitatea din Oradea 1963

25. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova 1970

26. Universitatea din Hunedoara 1970

27. Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița 1971

28. Universitatea Maritimă din Constanța (fostul Institut de Marină Civilă) 1972

29. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1976

       Instituțiile de învățământ superior care au funcționat în perioada 1945-1989 au fluctuat ca număr între 49 și 56 de universități. Unele dintre ele au funcționat un număr limitat de ani. De exemplu, în 1950-1951, în municipiul București au fost înregistrate 22 de instituții de învățământ superior, iar în 1975-1976 doar 11. 

 

 Sursa: Iordan Petrescu,  Emilia Gogu, Constantin Anghelache, Madalina Anghel, Geneza si evolutia imvatamantului superior din Romania. Date statistice

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cauzele instaurarii regimului fanariot

-
Se consideră că epoca fanariotă, în Moldova, începe în anul 1711, iar în Ţara Românească, în anul 1716. În ce priveşte cauzele instaurării acestui regim, de asemenea, s-au dat explicaţii diferite. Unii istorici au afirmat că principala cauză a introducerii acestui regim de către otomani a fost neîncrederea în domnii locali, în boierimea locală, care se ridica la luptă pentru înlăturarea suzeranităţii otomane. Alţii au afirmat că principala cauză a constat în faptul că datorită condiţiilor vitrege, boierimea locală s-a ruinat şi, ducând lipsă de bani, ea nu mai putea participa la lupta din Istanbul pentru scaunul domnesc, care era din ce în ce mai scump. Nimicirea dinastiilor domnitoare din cele două ţări româneşti au acutizat la maximum raporturile dintre diferitele partide boiereşti, fiecare străduindu-se să înainteze candidatul ei la domnie dintre boierii pământeni, evident, partida „turcofilă” fiind favorizată în această competiţie de Poartă. Atunci când şi această formă
Citiți mai multe

Campania otomană din anul 1538 şi consecinţele ei pentru Moldova

-
Anul 1538 a fost fatal pentru domnia lui Petru Rareş. Domnul Moldovei nu lasă nepedepsită campania poloneză din Moldova din anul precedent şi, în luna ianuarie, oastea moldoveană (circa 20 000 oşteni) intra în Polonia unde nimiceşte, practic, toată armata apărării curente (circa 2 000 oşteni). Încercarea polonezilor de a-l pedepsi pe Rareş suferă eşec: în februarie 1538, o nouă oaste poloneză este zdrobită pe Siret. În aceste condiţii, regele Sigismund apelează la Poartă. Solul polon Erasmus de Kretkow, sosit la Constantinopol în mai 1538, cerea ca sultanul "să numească in locul lui (a lui Petru Rareş) un alt om din neamul său în fruntea Valahiei, provincia sa tributară". Este prima solicitare de acest fel a regelui polon. Prin ea, Sigismund revine la planul otoman propus polonilor în 1533, dar refuzat atunci. Prin această cerere polonezii dau frîu liber acţiunilor otomanilor în Moldova, acceptă ca sultanul să numească domn în Moldova, ceea ce a afectat serios statutu
Citiți mai multe

Locuintele geto dacilor

-
      Locuinţele geto-dacilor  pot fi grupate in trei categorii distinctive: cu o singurǎ încǎpere, cu douǎ sau mai multe încǎperi şi poligonale. Locuinţele cu o singyrǎ încǎpere sînt toate construcţii de suprafaţǎ, chiar dacǎ aimensiunile lor le apropie, uneori, de acele adîncite, din alte pǎrţi ale Daciei.      Locuinţele avea încǎperea de 4,30 x 2,75 m, pereţii din lemn sprijiniţi pe blocuri de calcar, podina din lut bǎtut, vatra de foc lîngǎ peretele vestic şi acoperiş din cindrilǎ. În podina locuinţei se deschidea o groapǎ (unde fusese depozitat grîu), probabil acoperitǎ, în antichitate, cu un chepeng din lemn. Alte douǎ gropi ovale, tot cu grîu carbonizat, erau în apropierea peretelui de sud al locuinţei dar în exteriorul ei.        Locuinţele cu mai multe încǎperi s-au construit dupǎ cele douǎ sisteme tradiţionale: fie cu pari înfipţi în pǎmînt, fie cu bazǎ de piatrǎ. Majoritatea o constituie acelea din a doua categorie. În apropierea locuinţelor se aflau amenajeri gospodǎr
Citiți mai multe