Viața de familie a geto‑dacilor

Rolul femeii, universul domestic și imaginea lor în izvoarele antice

Despre viața de familie a geto‑dacilor nu s‑au păstrat foarte multe informații, însă izvoarele arheologice și reprezentările antice permit reconstituirea unui tablou surprinzător de coerent. Familia geto‑dacă era una patriarhală, asemenea altor comunități ale epocii, în care cultul strămoșilor și autoritatea bărbatului aveau un rol central. Geto‑dacii din perioada statului erau monogami, fapt confirmat de două surse iconografice esențiale: Columna lui Traian și Trofeul de la Adamclisi, unde bărbații apar alături de o singură femeie.

Deși istoriografia a fost adesea săracă în detalii despre femeile dace, reprezentările sculpturale de pe Columna lui Traian sugerează un statut social mai important decât s‑a presupus mult timp.

👑 Femeia dacă în reprezentările antice

Columna lui Traian oferă una dintre cele mai valoroase imagini ale femeii geto‑dace. Aceasta apare în ipostaze variate, având:

• siluetă zveltă

• expresie demnă, uneori aspră

• trăsături fine: față ovală, frunte înaltă, ochi expresivi, nas drept, buze bine conturate

• păr lung, pieptănat cu cărare pe mijloc, strâns într‑un coc bogat la ceafă

• capul acoperit cu o năframă

Aceste detalii indică nu doar frumusețe, ci și forță interioară, demnitate și un rol social bine definit.

💍 Podoabe și vestimentație – eleganță și meșteșug

Femeile dace purtau podoabe variate, realizate cu măiestrie:

• coliere torsionate din argint sau bronz

• lanțuri împletite

• brățări groase din argint răsucit, adesea cu capete în formă de șarpe stilizat

• inele spiralate sau verigi simple

• agrafe cu nodozități, în formă de linguriță sau scut

Aceste accesorii reflectă atât gustul estetic, cât și nivelul tehnic al meșteșugarilor daci.

🍲 Bucătăria geto‑dacă – simplitate și naturalețe

Bucătăria geto‑dacilor era simplă și sănătoasă. Femeile nu prăjeau grăsimi și nu foloseau excesiv carnea sau sarea. Preferau:

• fierberea alimentelor

• consumul crud al unor produse

• fierturi din zarzavaturi și rădăcini aromate

• preparate din carne de vânat și pește

• turte din mei și grâu

Ospetele dacilor, descrise în literatura antică, confirmă priceperea culinară a femeilor și diversitatea alimentației.

🧵 Ocupațiile femeilor în societatea geto‑dacă

Femeile aveau un rol esențial în economia comunității:

• muncile agricole

• creșterea animalelor

• meșteșuguri casnice: tors, țesut, croit, cusut

• participare parțială la olărit

Aceste activități le plasau în centrul vieții economice și domestice.

🏡 Universul casnic al femeilor dace

Activitatea femeilor se desfășura în cadrul familiei și al căminului. Locuințele geto‑dacilor aveau forme variate: patrulatere, ovale, rotunde sau poligonale. Construcțiile erau realizate din:

• fundații de piatră

• pereți din bârne acoperite cu lut

• împletituri de nuiele lipite cu lut și tencuite

• uși din lemn cu ornamente geometrice sau vegetale

În jurul caselor existau:

• gropi de provizii cu pereți arși

• hambare de lemn

• chiupuri mari de lut îngropate în pământ pentru depozitare

Este evident că femeile participau activ la organizarea și întreținerea acestui univers domestic.

Sursa: Mircea Brie, O istorie sociala a spatiului romanesc