Înscăunarea lui Ieremia Movilă: echilibrul fragil între Polonia și Imperiul Otoman

🏛️ Introducere
În contextul geopolitic tensionat al sfârșitului secolului al XVI-lea, Moldova devine scena unei campanii militare și diplomatice complexe, care culminează cu înscăunarea lui Ieremia Movilă. Sprijinit de hatmanul polon Jan Zamojski, Movilă ajunge domn într-un moment în care Moldova era disputată între influențele polone, otomane și tătare. Această perioadă marchează începutul unei suzeranități colective polono-otomane, dar și eforturile domnului moldovean de a păstra autonomia țării în fața marilor puteri.

⚔️ Campania polonă și reacțiile regionale
Pe 27 august 1595, trupele poloneze conduse de Zamojski trec Nistrul, declanșând campania de înscăunare.
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, avertizează că Moldova este sub suzeranitatea sa, cerând protecție împotriva tătarilor – cerere ignorată de polonezi.
Sultanul Mehmed III refuză sprijinul cerut de Ștefan Răzvan, cerându-i să-și apere singur țara.
Pe 4 septembrie, Ieremia Movilă este numit domn de către Zamojski, iar încoronarea oficială are loc la Iași pe 6 septembrie 1595.
🧭 Moldova între Polonia și Imperiul Otoman
După înscăunare, Ieremia Movilă și boierii moldoveni solicită menținerea veniturilor și pământurilor, pentru a evita transformarea Moldovei într-o provincie polonă. Polonezii, conștienți de influența otomană, trimit un sol la Sinan-pașa pentru recunoașterea domnului, promițând reluarea plății haraciului.
Poarta refuză implicarea directă, susținând că Moldova fusese cedată tătarilor.
În octombrie 1595, tătarii intră în Moldova, provocând tensiuni și ciocniri cu polonezii.
Pe 22 octombrie se semnează tratatul moldo-tătar, care confirmă domnia lui Movilă și restabilește plata haraciului.
Pe 27 octombrie, Zamojski se retrage din Moldova, iar în decembrie 1595, sultanul recunoaște oficial domnia lui Ieremia Movilă.

📜 Tratatul din 1597: consolidarea autonomiei moldovene
În martie 1597, Ieremia Movilă semnează un tratat cu Polonia care limitează influența acesteia în Moldova:
Se instaurează monarhia ereditară pentru dinastia Movileștilor.
Se garantează respectarea hotarelor și legilor Moldovei.
Domnul are libertatea de a impune politica fiscală și de a acorda dregătorii.
Se păstrează religia ortodoxă și dreptul de a bate monedă (în stil polon), pentru circulație în Polonia.
Regele Poloniei se obligă să protejeze Moldova, iar domnul să mențină pacea cu turcii și să faciliteze comerțul.

🧭 Concluzie
Înscăunarea lui Ieremia Movilă în 1595 reflectă complexitatea relațiilor internaționale din regiune și abilitatea diplomatică a Moldovei de a naviga între interesele Poloniei, Imperiului Otoman și tătarilor. Deși sprijinit de polonezi, Movilă reușește să obțină recunoașterea otomană și să impună un tratat care consolidează autonomia țării. Această perioadă evidențiază Moldova ca un actor politic capabil să negocieze suzeranități multiple, păstrându-și identitatea și interesele fundamentale.





 Sursa: Ion Eremia, Curs Istoria romanilor. Epoca medievala

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Căsătoria la romani

Epoca Fanariotă în Țările Române: Cauze, Context și Implicații Politice

Blocada continentală instaurată de Napoleon