Oraşele romane din Moesia

          Primul oraş roman din Moesia a fost Scupi (azi Skopje); el se afla pe drumul care, pornind din Thessalonic, prin Stobi (ambele în provincia Macedonia), mergea apoi prin Naissus şi mai departe spre Dunăre. Numele apare redat abreviat în două inscripţii: COL.F.F.D, lămurit relativ recent de o altă inscripţie ca fiind Col(onia) Fl(avia) Fel(ix) Dar(danorum); în alte inscripţii apare sub numele de Col(onia) Fl(avia) Scupinorum sau chiar Col(onia) Scupinorum. Oraşul roman, întemeiat sub Vespasian, a fost o colonia de veterani ai legiunii VII Claudia, aşa cum rezultă din câteva inscripţii: [deduc]t[us] [S]cup(os) h[on(esta)] missio[ne], vet(eranus) leg(ionis) VII C(laudiae) p(iae) f(idelis) deductus Scup(os), vet(eranus) leg(ionis) VII C(laudiae) p(iae) f(idelis) deducticius, deduct[u]s ded(uctione). O altă inscripţie meţionează numele unui veteran al legiunii IIII Macedonica - aşezat la Scupi probabil înainte de fundarea coloniei (legiunea a fost dizolvată de Vespasian, deoarece luptase alături de Vitellius); alte inscripţii menţionează veterani ai legiunilor I Italica, V Alaudae şi V Macedonica. Oraşul avea în frunte un ordo coloniae, calificat de o inscripţie drept splendidissimus; în fruntea acestui consiliu sunt menţionaţi duumviri (la fiecare cinci ani, duumvir quinquennalis era însărcinat cu efectuarea censului).

          Tot în Dardania mai sunt menţionate, cu tilul de municipium, primit la date necunoscute, Ulpianum (Gračanica) şi municipium D(ar)D(anorum).

          Naissus (azi Niš) ocupa o poziţie centrală în Moesia Superior, la încrucişarea unor mari drumuri ce legau Europa occidentală de Orient, bazinul Dunării de Marea Adriatică şi Marea Egee. O inscripţie menţionează un dec(urio) m(unicipii) N(aissi); se consideră că oraşul a primit acest rang eventual în sec. II.

          Pe drumul de la Naissus spre Serdica (Thracia), se afla Remesiana, despre care se crede că ar fi fost municipium sub Traian.

          La capătul altui important drum pornind de la Naissus spre Dunăre se afla Ratiaria, devenită colonia sub Traian.

          Pe timpul împăratului Hadrian, Viminacium, unde îşi avea sediul legiunea VII Claudia, a fost ridicat la rangul de municipium Aelium; el poartă acest titlu şi într-o dedicaţie pentru Caracalla şi Iulia Domna. [De respins părerea că au continuat să existe şi canabele după constituirea municipiului: Septimiu Sever şi Caracalla canabas refecerunt, unde este vorba de barăcile castrului legiunii IIII Flavia]. Se consideră că a fost ridicat la rang de colonia abia sub Gordian III; sub acest împărat, provincia a obţinut dreptul de a bate monede de bronz, pe al căror revers se citeşte legenda: P(rovincia) M(oesia) S(uperior) COL(onia) VIM(inacium) (anul 239).

          Alt important sediu legionar, Singidunum - unde a staţionat legiunea IIII Flavia - a fost ridicat la rangul de municipium, la o dată necunoscută, dar probabil tot sub Hadrian. Într-o inscripţie de la Aquincum (din Pannonia Inferior) apare un dec(urio) col(oniae) S[e]pt(imiae) Aq(uinci) item dec(urio) m(unicipii) Sing(iduni): deci pe timpul lui Septimiu Sever, Singidunum nu depăşise rangul de municipiu. Cu titlul de col(onia) Sing. apare într-o inscripţie nedatată, precum şi într-o alta din anul 287; M. Mirković (Rimski Gradovi na Dunavu u Gornjoj Meziji, Belgrad, 1968) crede că a fost ridicată la acest rang concomitent cu Viminacium.

          Pe drumul de la Naiussus spre Dunăre, pe valea Moravei (Margus flumen), se aflau alte două oraşe romane. Amintim mai întâi Horreum Margi (menţionat de Ptolemeu, III 9,4: €Orrea; apoi în Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini şi alte surse); într-o inscripţie de la Novae (Moesia Inferior) este menţionat un primipil al legiunii I Italica Severiana (deci pe timpul lui Severus Alexander), domo Horrei Margensis mu(nicipio) Moesiae Superioris. Apoi, aproape de vărsarea Moravei în Dunăre, se afla Margum (azi Orašje); o inscripţie aminteşte aici un c(urator) c(ivium) R(omanorum) Ma[rgi cons[istentium]. Ulterior este atestat cu rangul de mun(icipium) Aur(elium) Aug(ustum) Mar(gum), pe timpul lui Marcus Aurelius ori poate sub Caracalla; într-o altă inscripţie (descoperită la Niš) mai este amintit un dec(urio) municipi Margi.

Alte şapte oraşe romane au fost întemeiate în provincia Moesia Inferior; aproape fără excepţie, ele se află situate pe Dunăre.

          La confluenţa râului Isker cu Dunărea, în vechiul teritoriu al tribalilor, s-a ridicat din canabele legiunii V Macedonica, după transferarea acesteia în Dobrogea de către Traian, un alt oraş: colonia Ulpia Oescus; inscripţiile menţionează ordo coloniae, având în frunte duumviri.

          Un alt oraş roman s-a dezvoltat la Novae, pe lângă castrul legiunii I Italica: un altar poartă dedicaţia unui augustalis m(unicipii) N(ovensium).

          Altă aşezare urbană s-a dezvoltat la Durostorum. Aici împăratul Traian a adus, în vederea războiului cu dacii, legiunea XI Claudia. Pe lângă castrul legiunii, s-a dezvoltat o aşezare de caracter cvasi-urban: c(ives) R(omani) et consis<s>tentes in canabis Aelis leg(ionis) XI Cl(audiae). R. Vulpe considera că “les cives Romani représentaient un conventus séparé qui habitaient dans les canabes”. Pe teritoriul anticului Durostorum se constată ruinele a două aşezări romane - una este identificată cu canabele şi municipul roman (la Silistra) şi alta corespunzând vechiului oppidum de dinainte de venirea legiunii (la Ostrov, jud. Constanţa). Pe timpul lui Marcus Aurelius, o inscripţie menţionează municipium şi magistraţii săi.

          Această dualitate se constată şi la Troesmis - pe teritoriul satului Turcoaia (în punctul Igliţa). Pe o înălţime dominantă (“fortăreaţa de est”) se afla vechiul oppidum (vezi Ovidius, Pont. IV 9, 75-80), care s-a dezoltat ca o aşezare civilă (civitas) cu propriul teritoriu. Pe de altă parte, lângă castrul legiunii V Macedonica s-au dezvoltat canabele, având doi magistri şi aediles.

          Distincţia între cele două unităţi administrative este clar exprimată de o altă inscripţie, în care un personaj apare drept quinquennalis canabarum et decurio Troesmensium. După plecarea legiunii V Macedonica (la Potaissa,. în Dacia), constatăm existenţa unui municipium. Canabele sunt ridicate la rangul de municipium, fuzionând cu vechiul oppidum. Inscripţiile menţionează ordo municipii Troesmensium, având în frunte duumviri.

          Un alt oraş s-a dezvoltat în apropierea complexului de monumente triumfale de la Adamclisi. Aici, o inscripţie din 115-116 menţionează o comunitate de Traianenses Tropaeenses. Nu există dovadă că ar fi devenit municipium sub Traian sau Hadrian. Statutul de oraş este menţionat de câteva inscripţii; cea mai veche databilă este totuşi din timpul lui Marcus Aurelius, în care se menţionează un dec(urio) m(unicipii) deceptus a Castabocos IIvir(atu) suo (circa a 170).

          De asemenea, o inscripţie descoperită în cetatea de la Dinogetia (“piatră călătoare”; reutilizată ca material de construcţie) menţionează un nou oraş în Dobrogea de nord: Noviodunum: [quae]stori municip(ii) Noviod(uni).

          Considerăm că R. Vulpe a adus argumente suficiente pentru a exclude Montana din rândul municipiilor din Moesia.

          Cu aproape un deceniu în urmă, Al. Suceveanu a exprimat ipoteza că şi Axiopolis ar fi putut accede la rangul de municipium, pe baza observaţiei că în Tabula Peutingeriana această cetate este marcată printr-o vigneta (“encore plus élaborée”); autorul aduce şi unele argumente de ordin epigrafic. Vezi şi nautae universi Danuvii (CIL, III, 7485 - dedicaţie pentru împărăteasa Iulia Domna).

Sursa: Constantin C. Petolescu, Curs istorie veche a romanilor