Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir

Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir reprezintă una dintre cele mai fascinante manifestări ale mezoliticului european, răspândită în zona Porților de Fier, pe ambele maluri ale Dunării. Această cultură ilustrează un moment unic în preistoria Europei: tranziția de la comunități de vânători-pescari către primele forme de sedentarizare și contactul direct cu populațiile neolitice timpurii.

🌍 Aria de răspândire și situri reprezentative

Cultura este prezentă în:

• România – situl eponim Schela Cladovei (Drobeta-Turnu Severin)

• Serbia – complexele Lepenski Vir și Vlasac, celebre pentru arhitectura lor trapezoidală și sculpturile monumentale

Aceste situri formează împreună un orizont cultural unitar, cu trăsături comune, dar și particularități locale.

🏠 Locuințele: arhitectură stabilă și organizare internă

Așezările de tip Schela Cladovei se remarcă prin:

• locuințe stabile, construite pe temelii de piatră

• vetre din piatră sau lut

• planuri bine definite, indicând o comunitate sedentară și organizată

Această stabilitate arhitecturală contrazice imaginea clasică a comunităților mezolitice nomade.

🔨 Industria litică și uneltele

Uneltele de piatră sunt realizate în special din cuarțit, un material dur, dar dificil de prelucrat, ceea ce afectează tipologia industriei litice.

Pe lângă acestea, au fost descoperite:

• săpăligi

• plantatoare

• alte unelte agricole din os și corn

Aceste descoperiri l-au determinat pe arheologul Vasile Boroneanț să considere cultura Schela Cladovei drept preceramică, aflată la limita dintre mezolitic și neolitic.

⚱️ Practici funerare și credințe spirituale

În interiorul locuințelor, în jurul vetrelor, au fost descoperite numeroase morminte:

• schelete depuse chircit sau întinse pe spate

• aparținând unei populații protoeuropoide de tip cromagnon

• inventar funerar bogat

• piese colorate cu ocru roșu, simbol al regenerării și al vieții de apoi

Aceste elemente indică existența unor credințe elaborate privind lumea de dincolo.

🔥 Sfârșitul așezărilor: incendieri și violență

Stațiunile Schela Cladovei se încheie prin incendiere, iar printre dărâmături au fost găsite:

• schelete ale unor indivizi uciși

• săgeți cu vârf de silex înfipte în oase

Aceste dovezi sugerează un final violent, probabil cauzat de pătrunderea comunităților neolitice Protosesklo în regiune.

🌾 Contactul cu neoliticul timpuriu Protosesklo

Primele comunități neolitice de tip Protosesklo, venite din sudul Balcanilor, au intrat în contact cu populațiile mezolitice locale. Acest proces a generat:

• conflicte, dar și

• asimilare culturală și tranziție spre modul de viață neolitic

Dovezi ale acestui amestec se regăsesc la:

🏞️ Gura Baciului (Cluj)

• capete de piatră cu analogii la Lepenski Vir

• un schelet protoeuropoid similar celor de la Schela Cladovei

Aceste descoperiri arată că unele grupuri locale au fost integrate în comunitățile neolitice timpurii.

🧭 Concluzie: o cultură de frontieră între două lumi

Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir reprezintă:

• o societate mezolitică sedentară, unică în Europa

• un spațiu de contact și conflict între mezolitic și neolitic

• o comunitate cu spiritualitate complexă, arhitectură stabilă și economie diversificată

Este una dintre cele mai importante culturi preistorice din spațiul carpato-danubian, ilustrând tranziția către revoluția neolitică.

Sursa: Ovidiu Cotoi, Curs Istoria veche a Romaniei