Complexul cultural Ariuşd-Cucuteni-Tripolie

       Este cea mai reprezentativă cultură a neo-eneoliticului românesc, descoperită încă din anii 1884-1885, prin cercetările unor entuziaşti amatori (Theodor Burada, Gr. Buţureanu, N. Beldiceanu, D. Butculescu şi G. Diamandi), în staţiunea eponimă de la Cucuteni-Cetăţuie. Comunicarea rezultatelor acestor cercetări la un congres internaţional de antropologie de la Paris de către Gr. Buţureanu, Al. Odobescu şi G. Diamandi, a atras atenţia lumii ştiinţifice asupra caracterului excepţional al descoperirilor de la Cucuteni. Astfel între anii 1910-1911, savantul german Hubert Schmidt, va întreprinde aici săpături sistematice, care vor avea ca rezultat publicarea în 1932 a unei monografii a acestei staţiuni, în care este definită noua cultură şi sunt stabilite fazele principale de evoluţie.  În acest răstimp au fost cercetate sistematic zeci de staţiuni, dintre cele mai importante sunt cele de la Hăbăşeşti, Ruginoasa, Fedeleşeni, Corlăteni, Drăguşeni, Târpeşti, Traian, Izvoarele, Neamţ, Frumuşica, Mărgineni, Truşeşti, Poduri, Tg. Ocna, Dumeşti, Tg. Bereşti, Văleni Piatra-Neamţ, Calu-Piatra Şoimului, Ghelăieşti Preuteşti, Sărata Monteoru, etc.. Până în prezent numai pe teritoriul României sunt cunoscute peste 2000 de staţiuni cucuteniene.

       Arealul de răspândire al acestui complex cultural este imens, cca. 35.000 km p., cuprinzând sud-estul Transilvaniei, Moldova şi Ucraina până la Nipru. Staţiunile eponime sunt la Ariuşd (judeţul Covasna), Cucuteni (judeţul Iaşi) şi Tripolie (lângă Kiev).

      Aşezările complexului Ariuşd-Cucuteni-Tripolie sunt situate de regulă pe promontorii dominante, apărate natural din trei părţi, aflate în apropierea unor surse importante de apă. Latura de acces era fortificată cu şanţuri, dublate uneori de valuri de pământ. Se remarcă, de asemenea, o ierarhizare a aşezărilor, unele fiind de mari dimnesiuni, de lungă durată, în jurul cărora par a roi altele mai mici, cu inventar mai sărăcăcios, fenomen ce a fost interpretat ca fiind o tendinţă a unor aşezări de a se transforma în centre tribale sau a unor uniuni tribale, evoluţie ce ar fi putut duce spre o posibilă viitoare urbanizare. În acest sens pledează existenţa aşezărilor gigant din aria Tripoliană, din zona Bugului de la Talianki, Dobrovody, Maidaneţ, etc.

      Locuinţele erau dispuse după un plan, ceea ce indică existenţa unei concepţii unitare despre amenajarea spaţiului de locuit. Astfel la Hăbăşeşti şi Petreni locuinţele erau dispuse în cercuri, la Truşeşti în şiruri, iar la Traian pe grupe. Locuinţele erau aproape exclusin de suprafaţă, rar fiind întâlnite locuinţe adâncite (Tg. Bereşti, Iablona, etc.). de regulă, locuinţele de suprafaţă aveau platforme de lut pe structură de bârne despicate, mai rar dinpiatră, cum este cazul în aşezarea din staţiunea eponimă şi la Ruginoasa, dar existau şi locuinţe construite direct pe pământ bătătorit, în special în fazele târzii de evoluţie. În unele cazuri au fost descoperite locuinţe cu mai multe încăperi, sau chiar cu două nivele. Inventarul locuinţelor cucuteniene este foarte bogat, cuprinzând numeroase unelte de piatră, corn, os, cupru, râşniţe, frecătoare, sratuiete antropomorfe şi zoomorfe şi foarte multă ceramică, în special pictată.

       Ceramica prezintă mai multe categorii: fină (pictată), uzuală (de regulă, nepictată) şi numita ceramică Cucuteni C, o specie străină de mediul cucutenian aparţinând elementelor răsăritene, caracterizată prin prezenţa scoicilor pisate în pastă şi prin decorul specific cu impresiuni de pieptene şi şnur. Spiritualitatea purtătorilor complexului Ariuşd-Cucuteni-Tripolie este iustrată de numărul mare de statuete antropomorfe şi zoomorfe, de vasele antropomorfe şi zoomorfe, între care se remarc celebrele vase suport, de tip horă,  precum şi de vasele care prezintă decoruri pictate sau în relief cu motive antropomorfe şi zoomorfe. La acestea se adaugă numeroase altare, tronuri, şi complexele de cult descoperite la Poduri, Dumeşti, Ghelăieşti, Buznea, Cucuteni, Truşeşti, etc.

 Sursa: Ovidiu Cotoi, Curs Istoria veche a Romaniei