Legislatia infiintarii partidelor dupa caderea comunismului

-


Decretul-Lege nr. 8/1989, emis la 31 decembrie, privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor şi organizaţiilor obşteşti (cu excepţia celor fasciste sau celor care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept). Nici o altă îngrădire, pe motive de rasă, naţionalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice – se prevedea în text – nu putea împiedica formarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti.
          Pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice în România,
asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi înfăptuirea principiului pluralismului politic în temeiul art. 2 lit. a) din Decretul-Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale – se arată în Decretul-Lege amintit – Consiliul Frontului Salvarii Nationale decretează: Art. 1. In România este liberă constituirea partidelor politice, cu excepţia partidelor fasciste sau a celor care propagă concepţii contrare ordinii de stat şi de drept.” Înregistrareapartidelor era condiţionată de prezentarea statutelor deorganizare şi funcţionare, programul politic, obligativitatea de a-şi declara sediul şi mijloacele financiare şi să facă dovada că aveau cel puţin 251 de membri. Constituirea şi funcţionarea partidelor politice se realiza numai pe bază teritorială. Activitatea acestora trebuia să se întemeieze pe respectarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii naţionale, în vederea asigurării libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti şi afirmării demnităţii naţiunii române.
          În urma acestui decret, în lunile următoare aveau să se formeze zeci de partide, numărul acestora crescând considerabil, aşa încât în preajma alegerilor, mai precis la 15 mai 1990, erau înscrise nu mai puţin de 88 de organisme politice, dintre care 75 au prezentat liste electorale, numărul acestora depăşind cu mult paleta rezonabilă de oferte politice. Constituţia din 1991 avea să consfinţească, mai apoi, aşezarea pluralismului la temelia sistemului politic românesc.
          
Sursa: Ion Bucur, Anul 1990, Partide, Ideologii si Moblizare Politica



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cauzele instaurarii regimului fanariot

-
Se consideră că epoca fanariotă, în Moldova, începe în anul 1711, iar în Ţara Românească, în anul 1716. În ce priveşte cauzele instaurării acestui regim, de asemenea, s-au dat explicaţii diferite. Unii istorici au afirmat că principala cauză a introducerii acestui regim de către otomani a fost neîncrederea în domnii locali, în boierimea locală, care se ridica la luptă pentru înlăturarea suzeranităţii otomane. Alţii au afirmat că principala cauză a constat în faptul că datorită condiţiilor vitrege, boierimea locală s-a ruinat şi, ducând lipsă de bani, ea nu mai putea participa la lupta din Istanbul pentru scaunul domnesc, care era din ce în ce mai scump. Nimicirea dinastiilor domnitoare din cele două ţări româneşti au acutizat la maximum raporturile dintre diferitele partide boiereşti, fiecare străduindu-se să înainteze candidatul ei la domnie dintre boierii pământeni, evident, partida „turcofilă” fiind favorizată în această competiţie de Poartă. Atunci când şi această formă
Citiți mai multe

Campania otomană din anul 1538 şi consecinţele ei pentru Moldova

-
Anul 1538 a fost fatal pentru domnia lui Petru Rareş. Domnul Moldovei nu lasă nepedepsită campania poloneză din Moldova din anul precedent şi, în luna ianuarie, oastea moldoveană (circa 20 000 oşteni) intra în Polonia unde nimiceşte, practic, toată armata apărării curente (circa 2 000 oşteni). Încercarea polonezilor de a-l pedepsi pe Rareş suferă eşec: în februarie 1538, o nouă oaste poloneză este zdrobită pe Siret. În aceste condiţii, regele Sigismund apelează la Poartă. Solul polon Erasmus de Kretkow, sosit la Constantinopol în mai 1538, cerea ca sultanul "să numească in locul lui (a lui Petru Rareş) un alt om din neamul său în fruntea Valahiei, provincia sa tributară". Este prima solicitare de acest fel a regelui polon. Prin ea, Sigismund revine la planul otoman propus polonilor în 1533, dar refuzat atunci. Prin această cerere polonezii dau frîu liber acţiunilor otomanilor în Moldova, acceptă ca sultanul să numească domn în Moldova, ceea ce a afectat serios statutu
Citiți mai multe

Locuintele geto dacilor

-
      Locuinţele geto-dacilor  pot fi grupate in trei categorii distinctive: cu o singurǎ încǎpere, cu douǎ sau mai multe încǎperi şi poligonale. Locuinţele cu o singyrǎ încǎpere sînt toate construcţii de suprafaţǎ, chiar dacǎ aimensiunile lor le apropie, uneori, de acele adîncite, din alte pǎrţi ale Daciei.      Locuinţele avea încǎperea de 4,30 x 2,75 m, pereţii din lemn sprijiniţi pe blocuri de calcar, podina din lut bǎtut, vatra de foc lîngǎ peretele vestic şi acoperiş din cindrilǎ. În podina locuinţei se deschidea o groapǎ (unde fusese depozitat grîu), probabil acoperitǎ, în antichitate, cu un chepeng din lemn. Alte douǎ gropi ovale, tot cu grîu carbonizat, erau în apropierea peretelui de sud al locuinţei dar în exteriorul ei.        Locuinţele cu mai multe încǎperi s-au construit dupǎ cele douǎ sisteme tradiţionale: fie cu pari înfipţi în pǎmînt, fie cu bazǎ de piatrǎ. Majoritatea o constituie acelea din a doua categorie. În apropierea locuinţelor se aflau amenajeri gospodǎr
Citiți mai multe