Condițiile unirii Basarabiei cu România

-
    Reprezentanții minorităților naționale bulgară, ucraineană şi rusă au declarat că unirea cu un stat oarecare ține de competența Constituantei iar cel al germanilor a susținut că nu are mandatul Congresului coloniştilor germani pentru a putea adopta o anumită poziție. În consecință, aceştia au afirmat că se vor abține de la vot. Deputații moldoveni au subliniat că vor vota pentru unirea cu Vechiul Regat. În urma încheierii dezbaterilor, preşedintele Sfatului Țării a supus votului rezoluția Blocului Moldovenesc, care a fost adoptată cu majoritatea voturilor: 86 de deputați au votat pentru, 3 împotrivă, 36 s‐au abținut, iar 13 au fost absenți.
    Unirea s‐a votat cu următoarele condiții:
1. Sfatul Țării va elabora şi realiza reforma agrară, ale cărei prevederi trebuie să fie acceptate de guvernul român.
2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării, ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ executiv şi administrație proprie.
3. De competența Sfatului Țării sunt: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său executiv, funcționarii superiori fiind confirmați de guvern.
4. Recrutarea armatei se va face pe principii teritoriale.
5. Legile şi organizarea locală (zemstve şi oraşe) rămân în vigoare. Ele vor putea fi schimbate de Parlamentul român, la lucrările căruia vor participa reprezentanții Basarabiei.
6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei, desemnați de Sfatul Țării, vor intra în Consiliul de Miniştri. Pe viitor aceştia vor fi aleşi din sânul reprezentanților Basarabiei în Parlamentul României.
8. În Parlamentul României, Basarabia va avea un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
9. Toate alegerile din Basarabia pentru sate, plase, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor şi toate libertățile obşteşti vor fi garantate prin constituție.
11. Toate infracțiunile comise din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.
 Sursa: Ștefan Purici, Istoria Basarabiei

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cauzele instaurarii regimului fanariot

-
Se consideră că epoca fanariotă, în Moldova, începe în anul 1711, iar în Ţara Românească, în anul 1716. În ce priveşte cauzele instaurării acestui regim, de asemenea, s-au dat explicaţii diferite. Unii istorici au afirmat că principala cauză a introducerii acestui regim de către otomani a fost neîncrederea în domnii locali, în boierimea locală, care se ridica la luptă pentru înlăturarea suzeranităţii otomane. Alţii au afirmat că principala cauză a constat în faptul că datorită condiţiilor vitrege, boierimea locală s-a ruinat şi, ducând lipsă de bani, ea nu mai putea participa la lupta din Istanbul pentru scaunul domnesc, care era din ce în ce mai scump. Nimicirea dinastiilor domnitoare din cele două ţări româneşti au acutizat la maximum raporturile dintre diferitele partide boiereşti, fiecare străduindu-se să înainteze candidatul ei la domnie dintre boierii pământeni, evident, partida „turcofilă” fiind favorizată în această competiţie de Poartă. Atunci când şi această formă
Citiți mai multe

Campania otomană din anul 1538 şi consecinţele ei pentru Moldova

-
Anul 1538 a fost fatal pentru domnia lui Petru Rareş. Domnul Moldovei nu lasă nepedepsită campania poloneză din Moldova din anul precedent şi, în luna ianuarie, oastea moldoveană (circa 20 000 oşteni) intra în Polonia unde nimiceşte, practic, toată armata apărării curente (circa 2 000 oşteni). Încercarea polonezilor de a-l pedepsi pe Rareş suferă eşec: în februarie 1538, o nouă oaste poloneză este zdrobită pe Siret. În aceste condiţii, regele Sigismund apelează la Poartă. Solul polon Erasmus de Kretkow, sosit la Constantinopol în mai 1538, cerea ca sultanul "să numească in locul lui (a lui Petru Rareş) un alt om din neamul său în fruntea Valahiei, provincia sa tributară". Este prima solicitare de acest fel a regelui polon. Prin ea, Sigismund revine la planul otoman propus polonilor în 1533, dar refuzat atunci. Prin această cerere polonezii dau frîu liber acţiunilor otomanilor în Moldova, acceptă ca sultanul să numească domn în Moldova, ceea ce a afectat serios statutu
Citiți mai multe

Politica interna a lui Stefan cel Mare

-
   Preocuparea dominantă a domniei lui Ştefan a fost emanciparea Moldovei de sub stăpânirea străină. Dar lupta pentru independenţă, pentru a avea şanse de reuşită, presupunea un stat puternic, eliberat de tutela marii boierimi; şi, în acţiunea domnului efortul de centralizare a statului şi progresiva sa afirmare pe plan internaţional au fost indisolubil legate.     Statul era în primul rând domnia; de la primele sale acţiuni şi până la cele din urmă, Ştefan a desfăşurat un efort neabătut pentru consolidarea puterii domneşti. Abia înscăunat în 1457, după ce a încercat să obţină prin negocieri recunoaşterea sa de către coroana polonă şi, în acelaşi timp, izgonirea din Polonia a domnului fugar, Ştefan smulge concesiile urmărite prin expediţii militare în regatul vecin. La capătul domniei, în 1504, pentru a frânge rezistenţa unei părţi a boierimii şi pentru a-l impune ca succesor pe fiul său Bogdan, pe care-l considera cel mai apt să-i continue opera, Ştefan se ridică de pe patul de m
Citiți mai multe