Radu de la Afumați – începutul domniei, alegerea boierească și conflictul cu Mehmet beg

       Radu de la Afumați (Radu al V‑lea), fiul lui Radu cel Mare, a domnit în Țara Românească în patru rânduri: decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 – aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529. Prin căsătoria cu Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab, el devenea și ginerele unuia dintre cei mai importanți domni ai epocii.

🟫 Criza tronului după înlăturarea lui Theodosie

După îndepărtarea tânărului Theodosie de pe tron, situația politică a devenit extrem de tensionată. Rămas fără concurenți direcți și considerându‑se îndreptățit la domnie ca membru al familiei domnitoare, Mehmet beg a cerut sultanului să fie numit domn al Țării Românești.

Sursele nu sunt unanime asupra momentului exact:

• Istoria Țării Românești afirmă că Mehmet a cerut domnia după moartea lui Theodosie.

• Radu Popescu, în Istoriile domnilor Țării Românești, susține că Mehmet a cerut tronul fără a face vreo referire la soarta lui Theodosie.

Indiferent de cronologie, pretenția lui Mehmet beg a declanșat reacția boierimii.

🟫 Alegerea lui Radu de la Afumați de către boieri

Auzind vestea, „s‑au adunat boiarii toți, și mari și mici, și toată curtea” și l‑au ridicat domn pe Radu de la Afumați. Cronica lui Radu Popescu subliniază consensul boieresc: „boierii s‑au unit toți și s‑au împăcat și au ridicat domn, cu voia tuturor, pe Radul de la Afumați”.

Călătorul raguzan Michael Bocignoli oferă o interpretare complementară: alegerea lui Radu a fost reacția firească a românilor împotriva tutelării lui Theodosie de către turci. Boierii au trimis soli la Poartă pentru a cere întărirea domnului ales, argumentând că Theodosie, fiind copil, nu era potrivit pentru o cârmuire atât de importantă.

🟫 Reacția sultanului: execuții, mutilări și ordin de prădare

Hotărârea românilor de a nu accepta pe Mehmet beg a provocat furia sultanului. Acesta a ordonat:

• gâtuirea solilor trimiși de boieri

• tăierea nărilor celorlalți membri ai delegației

• trimiterea pașalelor de Nicopole, Vidin și Silistra cu oaste de pradă pentru a devasta Țara Românească

Acest episod arată tensiunea extremă dintre autonomia tradițională a boierimii muntene și pretențiile Porții.

🟫 Solidaritatea boierilor cu noul domn

Sprijinul boierimii pentru Radu de la Afumați a fost masiv și imediat. Cinci dintre marii dregători ai lui Neagoe Basarab s‑au alăturat noului domn încă de la început:

• Harvat, mare logofăt (Grozesti)

• Udrea, vornic (Boldești)

• Drăghici, paharnic (Florești)

• Neagoe, postelnic

• Dumitru, vistier (Văcărești)

Această continuitate a elitei administrative arată că Radu de la Afumați a fost perceput ca un domn legitim, capabil să apere țara într‑un moment critic.

 

Sursa: Nicolae Stoicescu, Radu de la Afumati