Inceputurile presei in spatiul romanesc

       În spatiul cultural românesc, începuturile presei sînt tîrzii, comparativ cu tarile apusene. Cele dintîi încercari se fac abia la sfîrsitul secolului al XVIII-lea, cînd în sud-estul Europei miscarea iluminista a determinat semnificative mutatii pe linia afirmarii individualitatii culturale a majoritatii popoarelor, vitregite de o viata culturala normala. Daca pentru cele mai multe dintre tarile occidentale secolele al XVII-lea si al XVIII-lea au reprezentat perioada de consolidare si de profesionalizare a presei, primele initiative de tiparire a periodicelor în limba româna au fost demarate abia spre sfîrsitul secolului al XVIII-lea, tentativele fiind aproape concomitente si în alte tari din centrul si rasaritul Europei (Ungaria, Grecia, Serbia). Cauzele care au condus la întîrzierea tiparirii si difuzarii acestor utile si necesare mijloace de comunicatie în limba nationala sînt numeroase si, în general, cunoscute, asa încît nu vom insista asupra lor: dominatia straina îndelungata, ca si dezvoltarea tardiva a burgheziei, constituind elemente de prim ordin.

       Începînd din secolul al XVIII-lea, numarul cititorilor care citeau gazete straine este în crestere, dar sa nu ne imaginam ca acest privilegiu era la îndemîna oricui. Neavînd publicatii proprii, care nici nu si-ar fi putut asigura înca un numar suficient de cititori, domnitorii si un numar foarte restrîns de apropiati din mediul acestora, interesati de mersul evenimentelor din Europa, cautau informatiile necesare în gazetele straine. Grigore Alexandru Ghica aloca bani din vistieria domneasca pentru a-si procura periodice straine: Gazeta de Altona, Gazeta de Colonia, Gazeta de Londra etc. În secolul al XVIII-lea, aristocratia româneasca a încercat sa suplineasca lipsa informatiilor curente despre evenimentele petrecute în Europa prin abonamente la diverse ziare care veneau din Olanda, Paris, Leipzig, Viena sau Köln, unde exista deja o presa suficient de bine consolidata.

       În Transilvania, primul periodic maghiar, Erdélyi Magyar Hir-Vivo, apare la Sibiu, în 1790, si ulterior se muta la Cluj, avîndu-i ca redactori pe Fábián Daniel si Cserei Elek. Unul dintre cei mai importanti tipografi a fost Martin Hochmeister (1740- 1789). La 1 iunie 1778, Martin Hochmeister, tipograf dicasterial, iubitor de teatru si de literatura, a obtinut dreptul de a edita, la Sibiu, gazeta Theatral Wochenblatt, care este primul ziar aparut pe teritoriul tarii noastre, ziar cu profil teatral. Nu au fost tiparite decît 12 numere, în locul sau aparînd pentru scurta vreme Theatral Nachrichten.

        Anul 1790 marcheaza începutul presei din Principate. La 18 februarie 1790, se înregistreaza, la Iasi, aparitia celui dintîi numar din Courier de Moldavie, ziar tiparit, în limba franceza, din initiativa generalului Potemkin (1739-1791). Ziarul a fost precedat de un ,,Prospect", aparut probabil la începutul anului 1790, în care se preciza ca va costa 3 galbeni, ca va fi publicat în limbile româna si francezã si ca va aparea atîta timp cît armata rusa ,,va ramîne în cartierele de iarna”. O descriere amanuntita a primul numar i-o datoram lui Ilie Rad: ,,În ciuda a ceea ce se spune în multe din lucrarile noastre de specialitate, Courrier de Moldavie nu contine ,,stiri cu caracter militar si administrativ” […]. În primul numar, de pilda, se descrie cu lux de amanunte modul în care s-a sarbatorit, la Iasi, acordarea lui Potemkin, de catre Ecaterina a II-a, a titlului de mare hatman al trupelor de cazaci din regiunea Ecaterinoslav si a Marii Negre.

 

Sursa: Vasile Ilincan, Istoria presei romanesti