Transilvania în perioada dualismului austro-ungar

      Regimul dualist a constituit formula politică prin care cercurile conducătoare din Austria şi Ungaria şi-au promovat interesele prin asuprirea naţională a popoarelor cuprinse în hotarele imperiului. Instaurarea regimului dualist a însemnat pentru Transilvania începutul unei perioade de cumplită oprimare, căci prin integrarea sa forţată în cadrul statului ungar, şi-a pierdut identitatea politică proprie, de care se bucura, iar naţiunii române majoritare i s-au negat toate drepturile.

       Instaurarea dualismului şi încorporarea Transilvaniei de către Ungaria au fost pregătite printr-o serie de acte care s-au succedat între 1865 şi 1867. Astfel, în septembrie 1865 Dieta de la Sibiu a fost desfiinţată, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an a fost convocată o nouă Dietă la Cluj, aleasă pe baza unei legi feudale din anul 1771, profund defavorabilă românilor. Constituită în aceste condiţii, noua Dietă, având o majoritate maghiară, a votat, în decembrie 1866, anexarea Transilvaniei la Ungaria, în ciuda protestelor vehemente ale românilor. Prin Legea din 5 decembrie 1868 Dieta maghiară a hotărât anularea tuturor instituţiilor autonome ale Transilvaniei şi încorporarea sa la Ungaria.

        Dualismul austro-ungar a fost oficial creat prin acordul între Austria şi Ungaria din februarie 1867 şi în urma încoronării lui Franz Iosef I al Austriei ca rege al Ungariei în iunie 1867. Această uniune personală era completată cu elemente de uniune reală, constând în existenţa unor ministere comune: Ministerul de Externe, Ministerul de Război şi Ministerul de Finanţe. În acelaşi timp, două delegaţii, desemnate de către Dieta maghiară şi de Parlamentul din Viena, se întruneau în cele două capitale, în mod alternativ, pentru a examina diferitele aspecte ale activităţii celor două corpuri legiuitoare.

Sursa: ST. PASCU, Voievodatul Transilvaniei