Campania Militară a României (1944-1945): De la Întoarcerea Armelor la Victoria din Vest

      Evenimentele de la 23 august 1944 au marcat o cotitură radicală în istoria României. Ieșirea din Axă și alăturarea la Coaliția Națiunilor Unite nu au fost doar decizii politice, ci începutul unei campanii militare intense și sângeroase pentru eliberarea teritoriului național și înfrângerea Germaniei naziste.

1. Eliberarea Teritoriului Național (23-31 august 1944)

Reacția Berlinului la decizia României a fost imediată, activând planul „Margareta II” (ocuparea țării). Cu toate acestea, Armata Română a acționat cu rapiditate:

• Bătălia pentru București: Generalul german Alfred Gerstenberg a încercat ocuparea Capitalei și a ordonat bombardarea acesteia. Trupele române, sprijinite de parașutiști și artileria antiaeriană, au respins atacul. Până la 26 august, Bucureștiul era curățat de forțele Wermacht-ului.

• Valea Prahovei și Brașovul: Importanța strategică a petrolului a făcut din zona Ploiești un obiectiv critic. Până la 31 august, zona petroliferă a fost eliberată, iar trecătorile montane (Predeal) au fost securizate de trupele de munte.

2. Campania pentru Eliberarea Transilvaniei (Septembrie-Octombrie 1944)

După neutralizarea forțelor germane interne, România a declarat război Ungariei (30 august) pentru anularea Dictatului de la Viena.

• Subordonarea față de sovietici: Deși România dorea un comandament propriu, Armata a IV-a a fost subordonată Frontului 2 Ucrainean (Frontul Sovietic).

• Bătălii cheie: Lupte grele s-au dat la Păuliș, Timișoara și Cluj (eliberat la 11 octombrie).

• 25 Octombrie - Carei: Armata a IV-a, sub comanda generalului Gheorghe Avramescu, eliberează ultima localitate românească. Această dată a rămas simbolică, fiind astăzi Ziua Armatei Române.

3. Războiul dincolo de frontiere: Ungaria și Cehoslovacia

Efortul militar românesc a continuat spre inima Europei, alături de Armata Roșie.

Bătălia pentru Budapesta

Unitățile românești au pătruns 6 km în interiorul Budapestei, ducând lupte grele de stradă. Totuși, cu doar două zile înainte de capitularea orașului, sovieticii au ordonat retragerea românilor, privându-i de recunoașterea victoriei finale.

Cehoslovacia și Austria

Armatele I și a IV-a au forțat masivele muntoase Javorina și Metalici. Finalul războiului a găsit trupele române la doar 80 km de Praga, după marșuri și lupte epuizante în condiții de iarnă.

Campania	Efective Angajate	Pierderi (morți, răniți, dispăruți)
Transilvania	~120.000	~25.000
Ungaria	~210.000	~43.000
Cehoslovacia/Austria	~250.000	~66.500

4. Bilanțul și Tratatul de Pace (1946-1947)

Efortul României a fost imens, situându-se pe locul al patrulea ca jertfă de sânge în rândul Națiunilor Unite. Cu toate acestea, contextul politic de la finalul războiului a fost defavorabil:

• Statutul de cobeligeranță: Nu a fost recunoscut oficial.

• Tratatul de la Paris (10 februarie 1947): România a fost tratată ca stat învins.

• Granițe: S-a confirmat pierderea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (granița din 1940), s-a menținut Cadrilaterul la Bulgaria, însă s-a anulat Dictatul de la Viena, Transilvania de Nord revenind oficial României.

 

 

 

Sursa: Buzatu Gheorghe, România şi războiul mondial din 1939-1945