Calatori străini în Țările Române (2)

  ADAM NEALE medic militar, era de origine scotiana. A studiat medicina la Universitatea din Edinburg, obtmand, la 13 septembne 1802, titlul de

doctor Primit, la 25 iunie 1806, ca membru al Colegiului medical (Royal College of Physicians) din Londra, a ajuns medic militar si doctor extraordinar al ducelui Edward de Kent, cel de-al treilea flu al regelui George al III-lea.

Neale a luat parte la operanile armatelor engleze de sub conducerea lui John Moore si Sir Arthur Wellesley, in Portugalia,  a asistat la batalia de la Corufia. A facut apoi o calatorie prin Germania si Polonia, trecand prin Moldova, spre a se indrepta, pe Marea Neagra, spre Constantinopol

     Relata urmatoarele cu privire la Moldova, in urma vizitei sale din 1805: 

    Teritoriul Moldovei incepe la Tureni, un catun de cateva case, in care sunt 

amandoua statiile de posta, atat cea austriaca, precum si cea moldoveneasca si niste comisari greci si austrieci pentru controlarea si vizarea pasapoartelor. Tinutul dimprejur pastreaza urmele unor intinse paduri de stejar, distruse aproape in intregime de focurile tatarilor si tiganilor nomazi, care, in nenumaratele for rataciri, isi atata focul in scorburile copacilor celor mai mari, distrugandu-le astfel scoarta si facand ca ei sa" se usuce si sa piara.

Am gasit o hoards de tigani de acestia la Tureni, carutele for erau ciudat

construite si legate impreund, uneori numai cu cuie de lemn, fara amestecul fierului sau al vreunui alt metal. Ei nu intrebuinteaza nici seu, nici catran pentru a unge osia rotilor, si zgomotul pe care  fac  acestea se aude la o mare departare.

      Tara se infatiseazd ca niste intinderi valurite, nesfarsite, numite stepe, de o mare frumusete si de o vasta intindere, acoperite cu iarba cea mai imbelsugata, care ofera hrana turmelor de oi, cailor Si cirezilor de vite. Aspectul for monoton este intrerupt numai din cand in cand de micile lacuri rotunde, si uneori de sate cu o infatisare cat se poate de primitiva, inconjurate de o imprejmuire de leasa, risipite la mari departari de-a lungul dealurilor ierboase; nu sunt copaci, sunt putine tufisuri, nu sunt nici garduri, nici pietre de hotar sau alte delimitari ale terenului; ici colo cateva campuri de porumb, iepuri, pui de potarnichi si alt vanat alergand fara teama de-a lungul drumurilor, aceste drumuri sunt aproape fard nici o pietricica Si atat de netede, incat rotile trasurii aluneca fare zgomot pe ele Ca pe marginea de nisip a tarmului marii. Taranii moldoveni, pe care ii intalnesti din cand in cand, conducand care cu boi de cea mai primitiva constructie, sunt oameni de o rasa aspra, neinfricata simpla; sunt invesmantati in haine albe de lana sau de panza; poarta caciuli de blana de oaie si opinci.

       Am gasit pe Maria Sa tronand in chipul cuvenit pe divanul sau, Inconjurat de dregatorii micii sale Curti. S-a sculat cand am intrat si ne-a urat, in limba franceza, lui Sir Rollo Gillespie si mie, bun venit in Moldova, poftindu-ne totodata sa sedem langa el. Ni s-au oferit cafele, ciubuce, serbet si zaharicale dupa datina orientala. Dupa oarecare conversatie despre subiecte in legatura cu calatoria si dupa multe intrebari asupra pregatirilor de razboi ale Curtii

austriece si a trecerii trupelor rusesti pe care not le vazusem la Liov, el s-a scuzat ca nu ne poate primi in conacul sau din afara orasului, din cauza bolii grele a doamnei, sotia sa, dar ne-a recomandat in termenii cei mai caldurosi, ospitalitatii ginerelui sau si ne-d rugat sa ne prelungim sederea la Iasi cateva Zile si sa vizitam cateva locuri din apropiere. despre care spunea ca mentau sa fie vazute. 

        Despre Iasi afrima urmatoarele:  populatia, socotita la vreo zece mii de suflete, este alcatuita din greci, albanezi, rusi, evrei si din locuitorii bastinasi moldoveni. Case le sunt cladite din caramida, lemn st lut; cele ale oamenilor nevoiasi sunt acoperite cu stuf, dar cele ale bogatilor sunt acoperite cu sindrila, ca in Polonia. Ulitele, in loc de a fi pietruite, sunt podite cu grinzi masive de lemn strajuite la capete de traverse; acestea sunt bineinteles elastice si la trecerea cailor si a trasurilor produc un huruit puternic ca acela al unui pod mobil, in timp ce valuri imbelsugate de noroi negru, ascuns dedesupt, sunt azvarlite la oarecare intervale, tasnind prin golurile dintre grinzile descheiate si improscand pe cei ce umbla pe jos intr-un chip ridicol.

         WILHELM GOTTLOB ERNST BECKER- In cursul lunilor noiembrie

decembne 1805, regiunile miniere din Maramures si din Muntii Apuseni au fost vizitate de Wilhelm Gottlob Ernst Becker, despre care se stie doar ca, saxon de origine, ar fi fost maistru miner in Freybergl. Cunostintele sale in domemul geologiei, in special, in cel al mineralogiei presupun de a nu fi fost doar un simplu maistru miner, cu atat mai mult cu cat prin calatoria intreprinsa (ce nu s-a rezumat doar la vizitarea unor saline si mine de aur din Maramures, Transilvania, ci si a altor exploatari miniere din Ungaria, inclusiv Slovacia), el a urmarit sa cerceteze gradul de dezvoltare a acestora, organizarea lor, precum si metodele folosite pentru extragerea minereului. Relata urmatoarele:

         Cu placere zabovesti privind intreprinderea miniera de la Nojag, care este admirabil, chiar norocos, exploatata, raspandind in intregul tinut buna stare fericire in cel mai inalt grad. Numarul lucratonlor se ridica. la 700 de barbati, dar minerii pot sa ajunga, in acest tinut cu produse ieftine79, pana la un salariu lunar de 18 guldeni. Valoarea  productiei se ridica cu mult peste 200 000 de guldeni, caci se poate admite ca argintul aurifer extras contine cu mult quintale aur curat. Cheltuielile de productie se ridica la 12-16 000 de guldeni incat acum, dupa ce rentabilitatea a scazut uimitor, mai ramane corporatiei un excedent de 12 000 pana la 15 000 de guldeni anual.  In afara de conditiile naturale ale geografiei subterane, inclinatia spre furt are inca o influenta extraordinara asupra exploatarii intreprinderii miniere de la Nojag, bogatul minerit constituind un obiect atragator pentru speculatifie hotilor. Masuri contra acestora nu lipsesc. Toate puturile spre galerii si alte locuri de

acces in mina sunt permanent inchise; s-au construit alaturi locuinte pentru paznici, a caror datorie este sa supravegheze cu strictete orice intrare sau iesire din mina, sa pastreze cu cea mai mare grija cheile portilor, sa le deschida doar la semnalul soneriei si, in afara de acest caz, sa le tina permanent incuiate, sa perchezitioneze, foarte sever, de la paznic in jos, pe toti care ies din mina, nefiind nimeni exceptat, nici chiar caii si carausii. 

        CHRISTINE REINHARD- Relateaza despre mai multe orase: despre Timisoara: Spre amiaza, am ajuns cu bine la Timisoara. E o fortareata bine intretinuta. Aici domneste o singuratate desavarsita; am strabatut intariturile, am patruns in oras unde nimic nu turbura aceasta liniste impresionanta, in afara pasilor sonori ai vreunui soldat, care rasufra din cand in cand. Piata pare sa absoarba toata animatia locului. Mi s-a-atras atentia asupra doamnelor din nobilime. 

Despre Lugoj:  In apropiere de Lugoj, drumul devine mai bun, pamantul e mai bine cultivat. Populatia Banatului se deosebeste de cea a Ungariei, e de neam slay si serbii de azi sunt vechii locuitori ai acestui tinut. Deosebirea de origine se observa Inca dupa atatea secole: imbracamintea, tipul, felul de a fi al slavilor nu amintesc cu nimic pe cel al ungurilor. Acum, cand ambele popoare sunt deopotriva oprimate, ungurul n- a uitat ca se trage din Attila si ca impreuna cu acesta s-a asezat ca cuceritor in aceasta tara. Se supune murmurand, in timp ce romanul se inclina resemnat. Unul protesteaza mandru prin atitudinea sa, celalalt cauta sa scape de Indatoririle invinsului prin siretenie. Ora dinaintea pranzului o consacram vizitarii Lugojului. Biserica ortodoxa e bogat Impodobita, in stil rasaritean; dupa spusele comandamentului, preotii sunt foarte nestiutori si, in mare parte, cauza decaderii poporului. 

   

     Sursa:  Paul Cernovodeanu, Calatori straini in Tarile Romane in sec. XIX