Viața lui Ceaușescu prezentată de istoriografia comunistă
Din fragedă tinereţe tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a identificat cu idealurile şi lupta poporului român pentru o viaţă demnă, pentru o ţară fericită, pentru o societate întemeiată pe dreptate şi omenie, aşa cum au visat-o cei mai buni fii ai săi de-a lungul istoriei.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a născut la 26 ian. 1918, la Scorniceşti, străveche aşezare românească din judeţul Olt, situată pe valea râului Plapcea şi atestată de multe secole în cronicele vremii, în casa modestă a numeroasei familii Alexandra şi Andruţă Ceauşescu. A trudit din greu încă de mic copil, la o vârstă fragedă, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă din cele mai modeste. În sufletul său încolţise de atunci revolta împotriva nedreptăţii, a celor ce trăiau din munca istovitoare, a celor săraci şi nevoiaşi.
Încă din anul 1930, la vârsta de 12 ani participă activ la viaţa şi lupta tineretului sindical revoluţionar, fiind nu numai martir ci şi participant activ la marile desfăşurări de forţe muncitoreşti, la grevele şi demonstraţiile lucrătorilor din Bucureşti. Acestea i-au dat tânărului lucrător sentimentul încrederii depline în clasa muncitoare, ele având o influenţă hotărâtoare asupra formării sale ca neobosit luptător pentru cauza eliberării sociale şi naţionale a patriei. În anul 1933 intră în rândurile U.T.C., remarcându-se de la început prin spiritul său revoluţionar, abnegaţia şi dăruirea pentru cauza clasei muncitoare10. O confirmare a stimei şi încrederii de care se bucură printre muncitori, fiind încă foarte tânăr, o constituie alegerea sa, în iunie 1933, ca delegat al tineretului democrat din Bucureşti la Conferinţa luptătorilor antifascişti din România, prilej cu care, deşi avea doar 15 ani, a fost ales membru al Comitetului Naţional Antifascist. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu alături de alţi luptători democraţi şi progresişti, reprezenta în acest organism întruchiparea spiritului patriotic şi democratic al muncitorilor tineri, hotărârea lor de a lupta energic împotriva pericolului fascist şi revizionist, pentru pace şi înţelegere între popoare.
Militantul revoluţionar Nicolae Ceauşescu susţine cu strălucire primele examene la cea mai exigentă şcoală, şcoala luptătorilor revoluţionari. Este arestat şi deferit Parchetului Tribunalului Ilfov la 23 noiembrie 1933 sub grava acuzaţie de incitare la grevă şi răspândirea de afişe împotriva ordinii publice A fost eliberat ca urmare a protestelor apărute în ziarele democratice şi progresiste ale vremii.
Întemniţarea luptătorului comunist Nicolae Ceauşescu în închisoarea Doftana se înscrie ca un fapt semnificativ de mare însemnătate în contextul mişcării de rezistenţă internă a colectivului de deţinuţi politici revoluţionari. Documentele vremii şi deopotrivă tovarăşii care l-au cunoscut în această perioadă de detenţie la Doftana, îi evidenţiază activitatea intensă desfăşurată în conducerea organizaţiei de partid şi a celei de colectiv. În mod deosebit însă s-a impus contribuţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu la luptele colectivului de militanţi comunişti întemniţaţi împotriva represiunii. Pentru curajul deosebit şi atitudinea intransigentă dovedite în această epocă de puternice confruntări cu aparatul represiv, a avut de suportat în repetate rânduri rigorile regimului aspru.
În august 1940, când era întemniţat la Jilava, tovarăşul Nicolae Ceauşescu avea 22 de ani. Era foarte tânăr dar avea avantajul de a beneficia de o experienţă bogată a muncii conspirative în rândurile partidului comunist şi experienţa anchetelor petrecute între zidurile închisorii Doftana. Sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu au fost puse baze trainice pentru activitatea organizaţiei de partid din închisoare, s-au lărgit contactele şi legăturile conspirative cu mişcarea muncitorească din afară, s-au organizat după principii similare Doftanei; Jilava devenind la rândul ei o mare universitate politică. Realizate sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu legăturile conspirative trainice ale colectivului militanţilor revoluţionari întemniţaţi la Jilava cu mişcarea antifascistă de afară, au determinat organele represive să adopte măsuri de prevedere. Ca urmare, în februarie 1942, comunistul Nicolae Ceauşescu a fost transferat la închisoarea din Caransebeş
Alături de alţi militanţi comunişti şi antifascişti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie importantă la organizarea muncii de partid din închisoarea din Caransebeş, într-o perioadă în care comuniştii întemniţaţi aveau de suportat consecinţele înfometării, izolării şi a bătăilor. Aportul său la organizarea şi conducerea mişcării de rezistenţă antifascistă din închisoare a fost esenţial. La începutul lunii august 1943, comunistului Nicolae Ceauşescu îi expiră termenul de detenţie. Însă tovarăşul Nicolae Ceauşescu alături de alţi militanţi comunişti a fost internat în lagărul de concentrare de la Tg. Jiu.
În calitatea sa de conducător al U.T.C., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a desfăşurat o uriaşă activitate de organizare dinamizare a potenţialului patriotic al tineretului mobilizându-l la luptă împotriva duşmanului fascist. Acţionând cu inepuizabil elan şi pasiune revoluţionară, cu un puternic simţ al realităţii şi dezvoltat spirit organizatoric, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut o contribuţie remarcabilă la organizarea şi mobilizarea tineretului, la înfăptuirea obiectivelor luptei revoluţionare a poporului român din acea perioadă. Realizarea sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a unităţii de acţiune a tineretului muncitoresc din România a permis organizaţiei comuniste a tineretului să desfăşoare o intensă muncă pentru atragerea tuturor categoriilor de tineri în marile bătălii din această epocă istorică, care aveau drept obiective prioritare democratizarea aparatului de stat. În mai 1948 a fost numit ministru adjunct la Ministerul Agriculturii, iar în martie 1950 a devenit ministru adjunct la Ministerul Apărării Naţionale, comandând până în anul 1954 şi Direcţia Superioară Politică a Armatei. În aprilie 1954, în cadrul şedinţei plenare a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu este ales secretar al C.C. al P.C.R. În zilele de 19-24 iulie 1965 se desfăşoară la Bucureşti lucrările celui de-al IX-lea Congres al P.C.R.
Epoca istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, cea mai bogată în împliniri din întreaga istorie naţională, este dominată decisiv de puternica personalitate a tovarăşului Nicolae Ceaşescu, poartă pecetea gândirii şi acţiunii sale revoluţionare, fundamentate pe aplicarea creatoare a principiilor materialismului dialectic şi istoric.
Epoca Nicolae Ceauşescu, tălmăcind înălţimea şi prospeţimea marilor altitudini la care a fost ridicată ţara, reprezintă în acelaşi timp, temei de certitudine al poporului în continua şi viguroasa ascensiune a României socialiste. În tot ceea ce năzuieşte, elaborează cu deosebită cutezanţă ştiinţifică, proprie personalităţii militantului neobosit pentru cauza clasei muncitoare şi a poporului.
Sursa: Epoca Nicolae Ceauşescu, Cronologie istorică
Comentarii
Trimiteți un comentariu