Folosirea hârtiei în cancelariile Moldovei şi Valahiei
Cunoscută de chinezi, care ştiau s-o prepare încă de prin secolul I e.n., hârtia n-a căpătat o întrebuinţare pe plan larg decât după ce secretul ei a fost adus în Europa.
În Ţările Române cei care foloseau hârtia au fost domnitorii şi dregătorii. În relaţiile sale cu vecinii, primul care a folosit hârtia a fost Vladislav, voievodul Ţării Româneşti. După el, în aceleaşi relaţii cu Braşovul, foloseşte hârtia şi cancelaria lui Radu Prasnaglava, Dan I şi Dan al II lea. Sunt multe scrisorile lui Dan al II lea, cu conţinut diferit, către braşoveni sau către rucăreni, scrise pe hârtie. Tot de la el avem şi prima dintre scrisori datată sigur. Este vorba de privilegiul vamal dat din Târgovişte, braşovenilor la 30 ianuarie 1431. După Dan al II lea, Alexandru Aldea va folosi hârtia în aceleaşi relaţii cu Braşovul. Dacă în raporturile cu vecinii folosirea hârtiei devenise obligatorie, începând cu sfârşitul secolului al XV lea, în chestiunile interne aceasta se folosea mai rar datorită dificultăţii cu care se procura şi pentru că era foarte scumpă. Din acest motiv aproape toate hrisoavele domneşti din secolul al XV lea se vor scrie pe pergament. Totuşi au existat şi execepţii. Primul hrisov scris pe hârtie provine din Ţara Românească din cancelaria lui Mircea cel Batrân. Este dat la Tismana la 23 noiembrie 1406, mănăstirii cu acelaşi nume şi egumenului Nicodim. Acest hrisov întăreşte dreptul exclusiv al mănăstirii la pescuit pe râul Tismana precum şi păşunatul vitelor din sat până în munte.
Până la Alexandru Aldea nu semai găsesc asemenea acte. Abia cu domnia acestuia, voeivodul dă poruncă scrisă sătenilor din Boruşi să fie ascultători faţă de proprietarul lor Voicu, care era din casa domnului.
Folosirea hârtiei într-un fel sau altul de către populaţia Moldovei sau a Munteniei nu este atestată în secolul al XV lea. Ea va începe să fie folosită mai des începând cu secolul al XVI lea când Petru cel Şchiop domnitorul Munteniei, va fonda o fabrică de hârtie în jurul anului 1583.
Sursa: Gheorhe Ionescu: Contribuţii la istoria românilor
În Ţările Române cei care foloseau hârtia au fost domnitorii şi dregătorii. În relaţiile sale cu vecinii, primul care a folosit hârtia a fost Vladislav, voievodul Ţării Româneşti. După el, în aceleaşi relaţii cu Braşovul, foloseşte hârtia şi cancelaria lui Radu Prasnaglava, Dan I şi Dan al II lea. Sunt multe scrisorile lui Dan al II lea, cu conţinut diferit, către braşoveni sau către rucăreni, scrise pe hârtie. Tot de la el avem şi prima dintre scrisori datată sigur. Este vorba de privilegiul vamal dat din Târgovişte, braşovenilor la 30 ianuarie 1431. După Dan al II lea, Alexandru Aldea va folosi hârtia în aceleaşi relaţii cu Braşovul. Dacă în raporturile cu vecinii folosirea hârtiei devenise obligatorie, începând cu sfârşitul secolului al XV lea, în chestiunile interne aceasta se folosea mai rar datorită dificultăţii cu care se procura şi pentru că era foarte scumpă. Din acest motiv aproape toate hrisoavele domneşti din secolul al XV lea se vor scrie pe pergament. Totuşi au existat şi execepţii. Primul hrisov scris pe hârtie provine din Ţara Românească din cancelaria lui Mircea cel Batrân. Este dat la Tismana la 23 noiembrie 1406, mănăstirii cu acelaşi nume şi egumenului Nicodim. Acest hrisov întăreşte dreptul exclusiv al mănăstirii la pescuit pe râul Tismana precum şi păşunatul vitelor din sat până în munte.
Până la Alexandru Aldea nu semai găsesc asemenea acte. Abia cu domnia acestuia, voeivodul dă poruncă scrisă sătenilor din Boruşi să fie ascultători faţă de proprietarul lor Voicu, care era din casa domnului.
Folosirea hârtiei într-un fel sau altul de către populaţia Moldovei sau a Munteniei nu este atestată în secolul al XV lea. Ea va începe să fie folosită mai des începând cu secolul al XVI lea când Petru cel Şchiop domnitorul Munteniei, va fonda o fabrică de hârtie în jurul anului 1583.
Sursa: Gheorhe Ionescu: Contribuţii la istoria românilor
Comentarii
Trimiteți un comentariu