Istorie

        Începutul reformelor fanariote l-a constituit marele hrisov din 7 februarie 1741, conceput de Constantin Mavrocordat. A cesta care a domnit alternativ în Ţara Românească şi în Moldova, a început, având şi aprobarea Porţii, aplicarea programului de reorganizare a instituţiilor fiscale, administrative şi judiciare în spiritul ideii de raţionalizare a statului. Formulate în marele hrisov de la 1741, reformele aplicate succesiv în cele două ţări, au avut în vedere realizarea unei monarhii moderate prin puteri intermediare şi corpuri constituite în cadrul adunărilor de stări, ceea ce redă o apropiere faţă de absolutismul luminat.       Reforma fiscală -principiul de bază al reformei al reformei fiscale a fost generalizarea ruptei . Totodată pentru a înlătura o practică deosebit de oneroasă, era abolită solidaritatea fiscală în care limitele satului, ca unitate de impunere, practică în virtutea căreia, în cazul fugii un...

                     După tratatul de la Kuciuk Kainargi, 1774, s-a acordat libertatea comerţului Ţărilor Române astfel încât acestea au intrat în rarporturi juridice cu cetăţenii altor state. Aceştia din urmă venind în Ţările Române încheiau contracte cu românii însă atunci când se confruntau cu sistemul judiciar aduceau critici că acest sistem este înapoiat şi că doresc să se judece după dreptul lor naţional. De aceea, domnitorul Alexandru Ipsilanti a iniţiat o reformă a sistemului judiciar şi adăugându-i alte câteva categorii de norme a dat naştere unei reglementări numită în limba greacă sintagmation nomicon = o mică rânduială juridică. A fost adoptată în 1775 şi a intrat în vigoare în 1780. Este redactată în limba greacă şi română, istoricii fiind de părere că ediţia greacă  este tradusă după cea în română. Izvoarele acestei pravile sunt obiceiul juridic românesc, legea ţării, ju...

         Este numit şi Codica Ţivilă a Moldovei   si a fost redactat din porunca domnului Scarlat Calimach. A cunoscut o ediţie bilingvă, prima versiune în limba greacă, care a intrat în vigoare în 1817 iar cea de-a doua în limba română la 1833. Izvoarele codului au fost obiceiul ţărănesc, Codul Civil Francez de la 1804, Codul Civil Austriac – 1811 şi dreptul bizantin.          Codul Calimach cuprinde o introducere, iar conţinutul a fost structurat în 3 părţi:1) Prima parte se referă la dreptul persoanelor; 2) A doua parte se referă la dreptul lucrurilor; 3) A   treia parte este intitulată Înmărginiri ce privesc dritul persoanelor dimpreună cu al lucrurilor .           Prima parte   reglementează drepturile persoanelor, căsătoria, raporturile dintre părinţi şi copii, epitropii de orfani, curatori. Tot în această parte, în varia...

      Prima parte a Codului Caragea tratează despre persoane . În stabilirea filiaţiunii se admitea proba testimonială. Emanciparea se putea realiza şi prin înnobilare. Tot aici sunt puse şi persoa­nele asuprite care pe de altă parte sunt asi­milate lucrurilor. Se mai disting şi categoriile interzişilor: risipitori şi cei fără minte. Toate actele lor sunt izbite de nulitate absolută; sunt incapabili a se leza. Legea însă distinge: prodigii sunt pasibili de condamnare penală, în cazul comiterii vreunui delict sau a vreunei crime, pe când cei fără minte, nu.         Proprietatea despre care se tratează în partea a doua cuprinde stăpânirea mobilelor şi imobilelor.    Proprietatea pământurilor era deferită numai nobililor (mănăsti­rilor, de asemenea), şi ultimelor rămăşiţe ale răzeşilor, care erau o clasă socială pe cale de dispariţie, în destrămare. Proprietatea era supusă, pe vremea lui Caragea, ro­birilor şi...

Dorinţele partidei naţionale- document iniţiat de Mihail Kogălniceanu, conţine 34 de puncte şi propune un adevărat program de reglementări democratice, printre care: desfiinţarea rangurilor şi privilegiilor personale sau acordate prin naştere, egalitatea tuturor în privinţa impozitelor, desfiinţarea robiei, a privilegiilor boierilor şi împroprietărirea ţăranilor, egalitatea drepturilor civile şi politice, adunarea obştească compusă din toate stările societăţii, domn ales din toate stările societăţii, responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor publici, libertatea individului şi a domiciliului, instrucţiunea egală gratuită pentru toţi românii, desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii, neamestecul domnitorilor în activitatea instanţelor judecătoreşti. În acest proiect de constituţie redactat de M. Kogalniceanu se prevede că Adunarea Obştească urma să deţină puterea legislativă, se extinde dreptul de vot la toţi românii ce aveau cel putin 21 de ani şi care trebuiau să î...

Hârtia, acest suport revoluționar pentru cunoaștere, are o istorie fascinantă care face legătura între Orientul îndepărtat și cancelariile domnești din spațiul românesc. Deși era cunoscută de chinezi încă din secolul I e.n., utilizarea sa pe scară largă a început în Europa abia după ce procesul de fabricare a fost preluat și adaptat pe continentul nostru. Începuturile utilizării hârtiei în cancelariile din Țara Românească În Țările Române, primii care au adoptat acest nou suport de scriere au fost domnitorii și dregătorii. Nevoia de comunicare diplomatică rapidă și eficientă a impus folosirea hârtiei în locul pergamentului, mult mai costisitor și greu de manevrat. Primul voievod muntean care a introdus hârtia în relațiile externe a fost Vladislav I . Exemplul său a fost urmat rapid de alți lideri importanți, precum: Radu Praznaglava Dan I Dan al II-lea (de la care s-au păstrat numeroase scrisori către brașoveni sau rucăreni). Un moment de referință în istoriografie este data de 30 ian...