Structura socială în epoca fanariotă

Boierimea – clasa dominantă a societății

Boierimea continuă să ocupe rolul central în ierarhia socială, fiind principala clasă dominantă. Statul recunoștea calitatea de boier prin acte administrative, integrate într‑o ierarhie nobiliare bine stabilită. În această perioadă, titlurile de noblețe nu mai derivau exclusiv din moștenire, ci erau condiționate de îndeplinirea unor slujbe în aparatul de stat. Această schimbare a dus la slăbirea caracterului ereditar al boierimii.

Imunitățile feudale au fost treptat desființate, menținându‑se doar monopolul asupra activităților comerciale și economice. Domnii fanarioți au accentuat transformarea boierimii prin acordarea dregătoriilor pe criterii de clientelism politic, ceea ce a favorizat pătrunderea unui număr mare de greci din cartierul Fanar în administrația locală.

Astfel, statutul de boier începe să decurgă din funcția deținută în stat, nu din întinderea proprietății funciare.

Categorii de boieri

Boierii erau împărțiți în două mari categorii:

a) Boierii veliți

• Marii dregători ai statului.

• Beneficiau de privilegii importante, cea mai semnificativă fiind scutirea totală de dări.

b) Boierii mazili

• Boieri cu funcții inferioare în administrație.

• Aveau scutiri și beneficii, dar mai reduse decât cei din categoria veliților.

🌾 Țărănimea – clasa cea mai numeroasă și cea mai împovărată

Țărănimea reprezenta majoritatea populației și era tot mai apăsată de obligații, corvezi și fiscalitate excesivă, impuse atât de boierii locali, cât și de dominația străină.

Țăranii aserviți

Până la mijlocul secolului al XVIII‑lea, țăranii au rămas legați de pământ. Situația lor juridică nu s‑a îmbunătățit, deoarece obligațiile față de boieri nu erau clar reglementate, ceea ce a permis numeroase abuzuri.

Țăranii liberi

Pe lângă cei aserviți existau și țărani liberi – oameni fără pământ sau cu pământ puțin, care trăiau pe lângă moșiile boierești și prestau diverse activități. În timp, și această categorie a fost atrasă în dependență, sporind numărul aserviților.

🏙️ Orășenii – o categorie socială diversă

Orășenii formau o categorie eterogenă, alcătuită din meșteșugari, negustori și târgoveți. Odată cu dezvoltarea meșteșugurilor și a comerțului, aceștia s‑au organizat în bresle, conduse de un staroste.

Negustorii erau, de regulă, cei mai înstăriți locuitori ai orașelor. Comerțul a reprezentat dintotdeauna o sursă rapidă de îmbogățire, dar și o activitate riscantă, atât pe uscat, cât și pe apă. Ca și meșteșugarii, negustorii erau organizați în asociații profesionale, menite să le protejeze interesele economice.

Sursa: Ion Negru, Istoria dreptului romanesc