Epoca Kassita
În 1531 a.C., regele hittit Mursili I
cucereşte Babilonul în urma unei îndelungate expediţii în Mesopotamia, punând
capăt statului babilonian vechi. Hitiţii însă nu vor stăpâni efectiv
Mesopotamia şi Babilonul, deoarece regele hittit va muri asasinat ,la întoarcerea
în patrie, în urma unui complot de palat. De aceste împrejurări vor profita kasiţii.
Despre patria de origine şi limba
kassiţilor nu se ştie nimic sigur. Se pare că erau originari din Luristanul de
astăzi. Limba lor, atât cât este cunoscută, nu se înrudea cu nici una dintre
limbile contemporane cunoscute. Lingviştii o plasează printre limbile caucaziene.
De altfel, ei au adoptat limba accadiană de îndată ce s-au stabilit în Mesopotamia.
Ca şi hurriţi, kassiţi nu posedau o scriere proprie şi au adoptat scrierea cuneiformă
babiloniană.
Epoca kassită este puţin cunoscută.
Fiind o populaţie cu un nivel de dezvoltare inferior celui babilonian,
accadieni se vor dizolva în masa populaţiilor semitice din Mesopotamia, dar vor
rămâne elementul politic dominant timp de patru secole. În izvoarele
babiloniene, erau cunoscuţi sub numele de kassu. Această denumire va supravieţui
veacurilor, deoarece ea se regăseşte la geograful grec Strabon sub forma kossaioi.
Deşi perioada kassită a fost una de
regres în istoria Mesopotamiei, când prestigiul politic şi cultural al acesteia
scade, totuşi acum a început să fie folosit calul la transportul poverilor şi
în armată, ceea ce a produs o adevărată revoluţie în arta militară. În timpul
dominaţiei kassite teritoriul Mesopotamiei a fost împărţit între diferite
familii sau ginţi kassite, aşa numitele bitu “casă”. Şefii acestor “case” se
numeau “stăpânii casei” şi erau reprezentanţii în teritoriu ai statului, fiind
însărcinaţi cu încasarea la timp a impozitelor. Din epoca kassită au ajuns până
la noi inscripţiile numite kudurru, care erau pietre de hotar pe care erau
înscrise date referitoare la posesiunea terenului respectiv, ceea ce constituie
un material informativ foarte important referitor la relaţiile agrare din această
epocă.
După înlăturarea dominaţiei kassite, în
Babilon s-a instaurat o dinastie autohtonă originară din Isin. Este aşa numita
a IV-a dinastie babiloniană (cea de a III-a dinastie babiloniană fiind
considerată cea kassită). În această perioadă, Babilonul va cunoaşte un scurt
reviniment, în timpul regelui Nabucodonosor I. Dar strălucirea Babilonului a
fost de scurtă durată deoarece regele assyrian Tiglatpalassar I înfrânge
Babilonul, la sfârşitul sec. al XII-lea, după care acesta intră iarăşi într-o
perioadă de decădere datorată nesfârşitelor lupte pentru putere între diferiţi
pretendenţi. Pe la începutul mileniului nesfârşitelor lupte pentru putere între
diferiţi pretendenţi. Pe la începutul mileniului I, la hotarele statului
Babilon s-au aşezat chaldeeni, populaţii semite înrudite cu arameii. După toate
probabilităţile, ei erau originari din Arabia răsăriteană. În această perioadă
în Mesopotamia apare şi se răspândeşte metalurgia fierului.
Sursa: Mihail Vasilescu, Istorie antica universala
Comentarii
Trimiteți un comentariu