Epoca Isin și Larsa
Perioada de strălucire a Urului nu a
fost totuşi de lungă durată, deoarece triburi semitice din vest atacau
necontenit Mesopotamia. Acestea erau cunoscute în izvoarele vremii sub numele
de amoriţi. Aceştia erau o populaţie nomadă în spaţiul de la vest de Eufrat
până în Canaan. De altfel, amoriţii erau strâns înrudiţi cu canaaneenii.
Atacurile amoriţilor au fost adesea conjugate cu cele ale elamiţilor de la est
de fluviul Tigru. Isbierra, originar din Mari, ocupă oraşul Isin, veche aşezare
mesopotamiană; în acelaşi timp, o altă grupare vest semitică, avându-l în
frunte pe Naplanum, pătrunde în Mesopotamia, ocupând oraşul Larsa. Regele
Urului, Ibbisin, s-a aliat cu Naplanum, dar ambii au fost înfrânţi de Işbierra.
Oraşul Ur a fost distrus, după care el nu se va mai ridica niciodată la
strălucirea de odinioară.
Perioada Isin şi Larsa este puţin
cunoscută. Cele două state au întinderi mici; deşi regii lor se intitulează
“regi ai Sumerului şi Akkadului”, ele nu depăşesc sudul Mesopotamiei, oraşul
Mari reprezentând limita de nord a noilor regate. În perioada Isin şi Larsa, în
afara Mesopotamiei propriu-zise s-a ridicat oraşul Eşnnuna, unde săpăturile
arheologice au scos la iveală, numeroase inscripţii, precum şi un cod de legi
al regelui Bilalama, scris în akadiană.
Comentarii
Trimiteți un comentariu