Istorie

Epoca homerică reprezintă una dintre cele mai enigmatice și fascinante perioade ale istoriei Greciei antice. Denumirea ei se explică prin faptul că, vreme îndelungată, singurele informații disponibile proveneau aproape exclusiv din cele două mari epopei atribuite lui Homer – Iliada și Odysseia. Deși cercetările arheologice moderne au îmbogățit considerabil documentația, această epocă rămâne încă insuficient cunoscută, motiv pentru care istoriografia folosește adesea și termenul de „Ev întunecat”. Din punct de vedere arheologic, epoca homerică corespunde primei vârste a fierului, împărțită în trei faze: submiceniană, protogeometrică și geometrică. 🛡 1. Regresul istoric și revenirea la structurile gentilice Epoca homerică este un exemplu clasic de regres istoric. După prăbușirea civilizației miceniene, lumea greacă revine la structuri sociale arhaice, bazate pe: • ginți (grupuri de rudenie), • fratrii, • triburi. Statul dispare, iar organizarea comunităților se bazează pe le...

Literatura juridică din Țările Române nu a apărut în vid. Ea s‑a format prin îmbinarea regulilor juridice tradiționale, existente în spațiul românesc, cu ideile avansate ale epocii, provenite din Bizanț și din Europa. În secolele XVII–XVIII, învățați precum Dimitrie Cantemir au promovat concepții moderne despre om, societate, origini istorice și relații internaționale, contribuind la maturizarea culturii juridice autohtone. 1. Ecloga – un reper fundamental al dreptului bizantin Ecloga este o culegere de norme juridice din secolul al VIII‑lea, redactată în jurul anului 889, în timpul împăratului Leon al VI‑lea Filosoful. Structurată în 18 titluri și 143 de paragrafe, ea cuprinde: • norme de drept privat, • sancțiuni penale, • reglementări privind căsătoria, dota și darurile, • testamente și moșteniri, • statutul oamenilor liberi și al robilor, • vânzare‑cumpărare, amanet, împrumut, • reguli privind mărturiile și martorii. Ecloga a influențat direct lucrări juridice r...

Denumirea de „epocă miceniană” provine de la celebra cetate Mycene din Argolida, unul dintre cele mai importante centre ale Greciei preistorice. Redescoperirea lumii miceniene se datorează, în mare parte, arheologului german Heinrich Schliemann, care, în ultimul sfert al secolului al XIX‑lea, a efectuat săpături la Mycene, Tiryns și în alte situri contemporane. Tot el a investigat colina de la Hissarlîk, în apropierea strâmtorii Dardanele, identificând acolo straturile succesive ale orașului Troia, cunoscut din epopeile homerice. Un moment decisiv în înțelegerea civilizației miceniene a avut loc în 1952, când lingvistul britanic Michael Ventris a reușit să descifreze scrierea Linear B, demonstrând că aceasta nota o formă arhaică a limbii grecești. Descoperirea a revoluționat studiile de istorie și arheologie, oferind acces direct la documente administrative ale palatelor miceniene. 1. Așezarea geografică a civilizației miceniene Nu întreg teritoriul locuit de greci în epoca bronz...