Istorie

Denumirea se justifica prin aceea că pentru această perioadă aproape singurele informaţii proveneau din cele două epopei homerice, Iliada şi Odyssea. Astăzi documentaţia a sporit mult datorită cercetărilor arheologice care vizează această perioadă. Cu toate acestea, epoca homerică este încă puţin cunoscută şi, de aceea, în istoriografie pentru această perioadă se mai foloseşte şi denumirea de Ev întunecat. Din punctul de vedere al periodizării arheologice, epoca homerică aparţine primei vârste a fierului, cu perioadele submyceniană, protogeometrică şi geometrică. Epoca homerică este un exemplu clasic de regres în istorie, deoarece lumea greacă se va întoarce, timp de câteva secole, la rânduielile gentilice, dominate de relaţiile bazate pe înrudire, pe dispariţia statului care lasă loc organizării pe ginţi, fratrii şi triburi. În fruntea tribului se afla filobasileul, în fruntea fratriei basileutatos iar în fruntea ginţii basileuteros. Triburile şi fratriile avea un pronunţat c...

Literatura juridică din Ţările române nu a apărut pe un loc gol. Ea a avut la bază regulile existente la noi la care s-au adus idei avansate ale timpului, viziuni noi cu privire la om şi societate apărute în Europa. Idei avansate au fost promovate de învăţaţii timpului cum a fost, de pildă, Dimitrie Cantemir, punând accentul în lucrările sale pe originile noastre istorice, buna înţelegere dintre popoare şi respectarea independenţei dintre state. 1.Ecloga . Este o culegere de norme juridice de prin secolul al VIII-lea şi apărută în jurul anului 889 d. Hr., pe timpul domniei lui Leon a VI-lea. Era alcătuită din 18 titluri cu 143 de paragrafe, cuprinzând elemente de drept privat şi sancţiuni penale. Principalele instituţii la care se referă sunt: căsătoria, dota, daruri, testamente, moştenire, despre oameni liberi şi robi, pedeapsa diferitelor forme de delicte, vânzare-cumpărare, amanet, împrumut, despre mărturi şi martori. Ecloga a influenţat lucrări ulterioare din domeniul ju...

Numele de «myceniană» atribuită acestei epoci vine de la cetatea Mycene din Argolida. Cel care a descoperit lumea myceniană este germanul Heinrich Schliemann, care a efectuat primele cercetări arheologice la Mycene şi în alte aşezări contemporane, în ultimul sfert al secolului al-XIX-lea. Tot el a făcut cercetări epocale pe înălţimea de la Hissarlîc, în Turcia, în apropierea strâmtorii Dardanele, unde a descoperit o veche aşezare preistorică pe care a identificat-o cu Troia, despre care vorbesc epopeile homerice. Un alt moment important în descoperirea lumii myceniene îl reprezintă anul 1952, când englezul Michael Ventris a reuşit să descifreze scrierea myceniană şi să demonstreze că această scriere nota o limbă greacă foarte veche, oferind totodată specialiştilor un material documentar de mare importanţă. Nu tot teritoriul locuit de greci făcea parte din arealul civilizaţiei myceniene. Din acest areal, făceau parte Peloponnesul, Attica, Beoţia, sudul Thessaliei, unele insul...