Istorie

Grecia a obtinut in 1830 cel mai favorabil statut international dintre toate statele balcanice: regat independent sub protectoratul celor 3 mari puteri Franta, Marea Britanie si Rusia. Regele desemnat de puteri, Othon I de Bavaria, a venit in Grecia in 1833 stabilindu-si capitala in Nauplion. Fiind minor, regele Ludwig i-a asociat un consiliu de regenta format din oameni foarte capabili si cu experienta in administratia Bavariei - Armansperg presedinte, von Maurer, jurist, gen. von Heidecik, von Abel secretar, Greiner, consilier. Consiliul de regenta a inceput organizarea unei administratii unitare si centralizate dupa modelul napoleonian. In pofida disensiunilor, Armansperg si-a mentinut influenta pana in 1837, cand a fost inlocuit de von Rudhardt, iar prim ministru a devenit Constantin Zographos, primul grec in aceasta functie. Desi grecii au dorit un regim constitutional, in timpul revolutiei, marile puteri si curtea Bavariei au preferat o monarhie absoluta. Ierarhia a...

Forma de guvemamant instaurata in Serbia dupa 1816 era una specifica, ce decurgea din revolutie, din rolul de conducator politic si militar al lui Milos Obrenovici. El a condus intr-o maniera absolutista, a fost recunoscut cu titlul kneaz suprem. Obiectivele domniei sale la inceputuri vizau precizarea statutului international al Serbiei, recunoasterea domniei ereditare pentru familia Obrenovici, fixarea granitelor statului, indepartarea militarilor si functionarilor otomani din functii. Continuand politica de intelegere si colaborare cu turcii, in 1817 a obtinut recunoasterea domniei ereditare. Pe plan extern, statutul Serbiei a fost precizat prin conventia de la Ackerman (1826) si tratatul de la Adrianopol (1829), care recunosc statutul de autonomie al principatului si instaureaza protectoratul Rusiei alaturi de suzeranitatea otomana. Poarta a recunoscut acest statut prin hatiseriful din 1830, inclusiv succesiunea domniei in familia Obrenovici. Profitand de dificultatile Po...

Revolutiiie balcanice de la inceputui secolului al XlX-lea isi au radacinile in criza generala care a minat Imperiul otoman in tot cursul secolului al XVIII-lea pe plan politic, militar, economic §i social. Cea mai mare parte a teritoriilor balcanice faceau parte din Imperiul Otoman, care stapanea in Europa 616.000 Km 2 si o populatie de 9 milioane de locuitori.   In fruntea statului se afla sultanul care centraliza intreaga putere in stat, conducea in mod absolut, ajutat de marele vizir si marele muftiu (seful religios). Organul executiv era divanul, din care facea parte, alaturi de cei doi demnitari, serakerul (ministrul de razboi), Kapudan Pasa (ministrul marinei), ministrul de exteme, de fnante, al politiei, cativa intendenti. Din punct de vedere administrativ provinciile europene erau impartite in 5 regiuni administrative (vilaeturi): Rumelia, Bosnia, Silistra, Creta, Gezair. In ciuda unei indelungate dominatii otomane, popoarele balcanice si-au pastrat individ...

In secolul al XVIII-lea Chestiunea Orientala a fost o problema europeana. Factorii ei trebuie cautati in decaderea Imperiului otoman si rivalitatea dintre marile puteri pentru mostenirea acestuia, din momentul in care acesta a incetat sa mai fie o amenintare pentru Europa clasica si devine un obiect de litigiu european. Problema succesiunii a pus-o mai intai Austria, apoi Rusia, fiecare incercand sa o rezolve in beneficiul exclusiv. Rivalitatea dintre acestea si interventia puterilor maritime, care si-au aparat interesele comerciale si securitatea cailor de comunica|ii maritime, apara Imperiul otoman de la destramarea ce parea iminenta la inceputui secolului al XVIII-lea. Pana in secolul al XVIII-lea Chestiunea orientala a fost o problema de aparare a civilizatiei europene. Politica Rusiei de a-i alunga pe turci din Europa si a dobandi controlul stramtorilor a devenit o amenintare pentru pacea continentului. Franta a fost prima putere care a formulat principiul integritatii...