Istorie

Istoriografia românească își are originile în Moldova lui Ștefan cel Mare, unde apar primele letopisețe redactate în slavonă. Variantele interne și externe ale cronicilor moldovenești, evoluția stilului în secolul al XVI‑lea și contribuțiile Țării Românești conturează începuturile scrisului istoric românesc. 1. Istoriografia românească începe în epoca lui Ștefan cel Mare Domnia lui Ștefan cel Mare marchează debutul istoriografiei românești. Perioada sa, bogată în evenimente militare și politice, a impresionat atât contemporanii, cât și posteritatea. Domnitorul însuși a fost un pasionat al istoriei, lucru vizibil în: • restaurarea mormintelor voievozilor la Bogdana – Rădăuți, • crearea unui veritabil „letopiseț în piatră”, • inițierea primului letopiseț al Moldovei, redactat din porunca sa. Acest prim letopiseț, scris în slavonă, nu s-a păstrat în original, dar poate fi reconstituit pe baza variantelor ulterioare. 2. Letopisețul anonim și cele șase variante ale sale Letopisețul...

Afacerea Strousberg (1868–1871) a fost cel mai mare scandal financiar al României din secolul al XIX‑lea, implicând construcția căilor ferate, capital străin, guverne succesive și arbitraj internațional. Criza a marcat începutul domniei lui Carol I și a influențat decisiv modernizarea economică și politica externă a României. 1. Concesiunea Strousberg – începutul unei colaborări riscante cu capitalul extern Afacerea Strousberg își are originea în contractul de concesiune feroviară acordat investitorului prusian dr. Bethel Henry Strousberg, unul dintre cei mai influenți industriași ai Europei Centrale. Concesiunea a fost negociată în timpul guvernului Nicolae Golescu, cu: • I.C. Brătianu – ministru de finanțe, • Panait Donici – ministru al Lucrărilor Publice. Contractul a fost oficializat prin Decretul Domnesc din 21 septembrie/3 octombrie 1868. H2: Obiectul concesiunii Strousberg primea dreptul de a construi și exploata 919 km de cale ferată, pe traseele: 1. Roman – Tecuci – Gala...

Secularizarea averilor mănăstirești, realizată de Alexandru Ioan Cuza în 1863, a reprezentat una dintre cele mai importante reforme ale României moderne. Articolul explică contextul internațional, opoziția Patriarhiei de la Constantinopol, rolul Franței, adoptarea legii și consecințele politice, economice și sociale ale acestui act fundamental. Secularizarea averilor mănăstirești – o reformă esențială a domniei lui Alexandru Ioan Cuza Secularizarea averilor mănăstirești, adoptată la 17/29 decembrie 1863, a fost una dintre cele mai importante măsuri ale domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Ea a pus capăt unui conflict vechi de secole privind mănăstirile închinate – lăcașuri ale căror venituri erau trimise către Patriarhia de la Constantinopol și alte centre religioase din Orient. Reforma a avut implicații economice, politice și diplomatice majore, marcând primul moment în care statul român a reușit să modifice în mod suveran prevederile internaționale stabilite la Conferința de la Paris (18...

Articolul analizează organizarea familiei la geto‑daci pe baza mărturiilor anticilor: monogamie, reguli matrimoniale, statutul femeii, transmiterea averii și structura patriliniară. Descoperă cum arăta viața de familie în societatea geto‑dacă și ce spun sursele antice despre aceasta. Familia geto‑dacică – o instituție esențială a societății antice Istoricii antici au transmis informații prețioase despre organizarea familiei la geto‑daci, însă mărturiile lor sunt uneori contradictorii. De aceea, înțelegerea acestei instituții necesită o analiză atentă a surselor, a contextului cultural și a reprezentărilor iconografice. 1. Monogamie sau poligamie? Ce spun sursele antice Unii autori antici au sugerat că familia geto‑dacică ar fi fost poligamă. Totuși, mărturiile celor mai buni cunoscători ai lumii geto‑dace – Horațiu și Ovidiu, exilați în apropierea spațiului dacic – nu menționează deloc poligamia. H2: Argumentele pentru monogamie • Columna lui Traian prezintă fiecare bărbat dac alăt...