Istorie

      Preocupările domnilor români de a avea o reşedinţă demnă de rangul lor– întrerupte în perioada fanariotă – au fost reluate de Grigore IV Ghica. Sub domnia acestuia se vor ridica două palate şi se vor reclădi alte două vechi reşedinţe domneşti.       In amenajarea Curţii se ţinea cont, în primul rând, de criteriul practic, aici locuind în permanenţă cel puţin câteva sute de oameni (dregători, curteni, gărzi), aflaţi în slujba princepelui, însă nici esteticul şi fastul nu erau neglijate. Del Chiaro aminteşte de Palatul lui Brâncoveanu, făcut din piatră, cu o impozantă scară din marmură, cu săli mari, boltite, unele susţinute de coloane, sau de grădina de toată frumuseţea, în stil italian, unde principele lua prânzul. În colţul acestei grădini, urmaşul său, Ştefan Cantacuzino, construieşte un mic palat cu 8 odăi.      După numirea sa ca domnitor al Ţării Româneşti, deoarece Casele Ghica de pe Podul Mogoşoaie...

       In vremea în care Oltenia a intrat sub stăpânirea austriaca, în provincie se aflau în circulaţie peste 30 de monete de provenienţă variata (turcească, polonă, ungară, austriacă, olandeză, veneţiană, raguzană etc). Numeroasele documente rămase din vremea ocupaţiei austriace   îngăduie o cunoaştere a ansamblului circulaţiei monetare în provincie, in primele decenii ale veacului al XVIII-lea. Documentul cel mai însemnat în această privinţă e cel înaintat la 20 iulie 1728 directorului suprem al provinciei, de către Administraţie, în ajunul unor însemnate măsuri austriece de reorganizare a circulaţiei monetare a provinciei; proiectul conţine un tabel cu monetele aflate în circulaţie în Oltenia — cu indicarea cursului lor — şi, paralel, cu propuneri referitoare la cursul ce urma să fie fixat monetelor sau — în unele cazuri — la scoaterea lor din circulaţie.       Monetele mărunte care slujeau în tranzacţiile comportând sum...