Cadrilaterul: De la Fortăreață Otomană la Măr al Discordiei în Balcani
Termenul de Cadrilater își are rădăcinile în strategia militară otomană, definind inițial un spațiu defensiv delimitat de patru puncte fortificate cheie: Silistra, Rusciuk (Ruse), Varna și Șumla (sau Caliacra în alte interpretări) . Această regiune era considerată „scutul” care proteja Constantinopolul de invaziile venite dinspre nord. 1. Geografia și Importanța Strategică Teritoriul se prezintă ca un platou calcaros, arid, situat între cursul inferior al Dunării și Munții Balcani. Resurse: Deși arid în profunzime, zona litorală (Caliacra) și malul Dunării (Durostorum) ofereau avantaje comerciale și agricole. Control: Cine stăpânea Cadrilaterul controla gurile Dunării și accesul spre inima Peninsulei Balcanice. 2. Pacea de la București (1913) și Administrația Românească În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, România a obținut acest teritoriu (județele Durostorum și Caliacra ) prin Tratatul de la București. Deși România dorea o „frontieră naturală” pe linia Turtucaia-Balcic, ac...